Sari direct la conținut

Discuție de urgență la Bruxelles. Avertismentul cancelarului Merz „Ceea ce decidem acum va determina viitorul Europei”

HotNews.ro
Discuție de urgență la Bruxelles. Avertismentul cancelarului Merz „Ceea ce decidem acum va determina viitorul Europei”
Ursula von der Leyen și Friderich Merz. FOTO: Michael Kappeler, Pool/dts Nachrichtenagentur / imago stock&people / Profimedia

O întâlnire posibil crucială de care depinde finanțarea Ucrainei și, potrivit liderului Germaniei, chiar „soarta independenței europene”, are loc vineri în capitala Belgiei, scriu Reuters și The Guardian.

Cancelarul Germaniei Friedrich Merz se va întâlni vineri cu șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu prim-ministrul Belgiei Bart De Wever pentru discuții de urgență, într-un moment în care UE face eforturi pentru a asigura planul de finanțare atât de necesar pentru Ucraina.

Cei trei lideri se vor întâlni în privat la Bruxelles, a declarat joi un purtător de cuvânt al guvernului german, în timp ce oficialii belgieni continuă să se opună ferm planului, care implică utilizarea activelor rusești înghețate.

Observatorii au avertizat că blocul comunitar trebuie să găsească o soluție pentru finanțarea Ucrainei sau va suferi o lovitură majoră la adresa credibilității sale, în contextul intensificării atacurilor Rusiei, al presiunilor exercitate de Washington pentru un acord de pace favorabil Moscovei, al epuizării fondurilor pentru Kiev și al eforturilor Europei de a-și exercita influența într-un moment în care este subminată de SUA și Rusia.

Două opțiuni

Cu două săptămâni înaintea summitului crucial al UE din 18 decembrie, von der Leyen a propus miercuri două opțiuni principale pentru ca UE să strângă zecile de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie pentru a continua să finanțeze armata și serviciile de bază, aflate în dificultate, în contextul războiului cu Rusia.

UE s-a angajat să mențină Ucraina pe linia de plutire anul viitor. Obiectivul este de a strânge 90 de miliarde de euro pentru a acoperi aproximativ două treimi din nevoile Kievului pentru 2026 și 2027, a declarat von der Leyen, oferind Ucrainei mijloacele necesare pentru a negocia un acord de pace „dintr-o poziție de forță”.

Blocul ar putea fie să împrumute bani de pe piețele internaționale, folosind bugetul propriu, a spus președinta Comisiei, fie să emită un împrumut garantat cu activele rusești înghețate – deținute în principal în Belgia – pe care Kievul l-ar rambursa cu banii primiți în viitor dintr-o despăgubire de război plătită de Moscova.

Obstacole

Există însă obstacole în calea ambelor alternative.

Multe state membre nu sunt interesate de împrumuturi comune, care ar trebui rambursate. De asemenea, pentru un astfel de pas ar fi nevoie de unanimitate, ceea ce s-ar putea dovedi dificil, având în vedere opoziția Ungariei.

Planul privind activele înghețate, lansat în urmă cu aproape două luni, continuă să fie respins cu vehemență de Belgia, care găzduiește aproximativ două treimi din activele rusești estimate la 290 de miliarde de euro deținute în Occident de Euroclear, un depozitar de valori mobiliare din Bruxelles.

„Este un moment destul de important”, a declarat un diplomat dintr-un stat membru fondator al UE, citat de The Guardian.

„Nu este niciodată ușor să ajungi la un acord între 27 de state, știm asta. Dar dacă nu putem face ceva atât de important precum acordarea de fonduri pentru Ucraina, atunci vom fi eșuat cu adevărat – atât noi, cât și Ucraina”, a avertizat el.

Ideea utilizării activelor ca garanție pentru un împrumut uriaș acordat Ucrainei este aceea de a demonstra Moscovei că Ucraina ar putea continua să lupte ani de zile, punând Kievul într-o poziție de negociere mai bună.

Strategia nu ar presupune confiscarea activelor, ceea ce majoritatea experților consideră că ar fi ilegal.

Belgia se opune

Însă guvernul lui De Wever a susținut în repetate rânduri că, dacă Rusia ar decide să lanseze acțiuni legale împotriva deciziei sau să-și ceară banii înapoi, deoarece sancțiunile împotriva sa au fost ridicate, Belgia riscă să rămână singură cu datorii de miliarde.

„Avem sentimentul frustrant de a nu fi fost ascultați. Textele prezentate de comisie nu răspund în mod satisfăcător preocupărilor noastre”, a declarat miercuri ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, solicitând în schimb împrumuturi comune ale UE.

De Wever, un naționalist flamand, a mers mai departe. Prim-ministrul belgian a declarat la un eveniment organizat la Bruxelles săptămâna aceasta că „să furi de la cei răi pentru a da celor buni ar fi o idee simpatică.

„Dar furtul activelor înghețate ale unei alte țări nu s-a mai făcut niciodată”, a subliniat el.

„Nici măcar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial nu am confiscat banii Germaniei. În timpul unui război, se îngheață activele suverane. Iar la final, partea învinsă trebuie să renunțe la toate sau la o parte din aceste active pentru a compensa învingătorii”, a spus premierul.

Dar, a afirmat De Wever, este „o poveste, o iluzie completă” să „ne imaginăm că Rusia va pierde acest război în Ucraina”. Moscova „ne-a dat de înțeles că, dacă activele vor fi confiscate, Belgia și eu personal vom resimți efectele pentru eternitate”, a adăugat oficialul.

Avertismentul lui Merz

Comisia a insistat că planul respectă pe deplin legislația UE și internațională și că o „apărare pe trei niveluri” ar proteja Belgia de pericolul juridic, un argument pe care von der Leyen și Merz îl vor avansa probabil la cina de vineri seara.

Într-un editorial publicat joi în ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, cancelarul german i-a avertizat pe colegii săi lideri ai UE că deciziile pe care le vor lua în zilele următoare vor „decide soarta independenței europene”.

O „Rusia imperialistă” „se străduiește să-și extindă sfera de influență în statele Europei” și „se pregătește militar pentru un conflict cu Occidentul”, a spus Merz, adăugând că este vital să „se trimită un semnal fără echivoc Moscovei” prin utilizarea activelor.

El a afirmat că Belgia ar trebui să primească asigurări că riscurile planului vor fi suportate în mod echitabil de toate statele membre ale UE, fiecare țară „asumându-și o parte egală din risc, în funcție de performanța economică respectivă”.

Europa trebuie să „decidă și să modeleze ceea ce se întâmplă pe continentul nostru”, a adăugat el. „Resursele financiare ale unui agresor au fost înghețate în mod legal în jurisdicția statului nostru constituțional. Ceea ce decidem acum va determina viitorul Europei”, a spus cancelarul.

INTERVIURILE HotNews.ro