În timp ce dezbaterea pentru București înghite întreaga conversație publică despre alegerile locale parţiale, în restul țării se întâmplă ceva ce ar trebui să ne privească la fel de mult: România votează din nou în 12 localități și pentru şefia Consiliului Județean Buzău. E o hartă paralelă a alegerilor, una în care nu apar nici candidații „naționali”, nici vedete de talk-show. Și totuși, aici se vede, de cele mai multe ori, adevărata faţă a administraţiei româneşti.

Pe 7 decembrie, toată lumea se uită la Bucureşti şi către noul primar al Capitalei, dar adevărata Românie se vede în alegerile pe care nu le bagă aproape nimeni în seamă. 11 comune şi un mic oraş îşi caută liderii în aceeaşi zi cu Bucureştiul şi cu Consiliul Judeţean Buzău.

Şi, dacă vrem să înţelegem politica românească, trebuie să ne uităm și aici, în aceste noduri mici, ignorate. Aici se vede cum funcționează, de fapt, puterea.

Faţă de trofeul electoral care este Capitala, pentru partidele mari, comunele din România par simple piese de inventar. Unde a căzut primarul, trebuie securizat postul. Golurile se pot repara mecanic, fără campanii sofisticate şi fără dezbateri la baionetă. Doar că motivele pentru care oamenii ajung din nou la vot spun totul despre cum arată administraţia locală: condamnări, incompatibilităţi, anchete, demisii bruște, primari dispăruţi din funcție peste noapte.

E partea de ţară care nu intră în breaking news, dar de aici se vede cel mai limpede cât de şubredă e structura pe care stă politica românească. Ca un mozaic al fragilităţii instituţiei primarului. Iosif Prodan de la Funky Citizens a inventariat localităţile în care duminică au loc alegeri. Aici e România care nu seamănă deloc cu cea din studiourile de televiziune.

Anchetaţii

Comuna Remetea (Bihor). Fostul primar Adrian Călin Ștefănică a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare în urma deciziei Curţii de Apel Oradea, pentru braconaj într-un dosar în care, la o vânătoare ilegală, un pădurar a fost împușcat mortal.

Ştefănică era brigadier silvic la momentul faptelor și a fost găsit vinovat că a participat la partida de braconaj și că a transportat și un cerb împușcat ilegal în altă ocazie.

„Instanța reține că inculpatul a manifestat un dispreț flagrant față de normele care reglementează activitatea de vânătoare, participând, alături de ceilalți inculpați, la o acțiune de braconaj organizată în plină zi, în pădure, fără a deține autorizație legală. […] Inculpatul nu a manifestat nici cea mai elementară reacție umană sau legală după ce victima, Marius Laza, a fost grav rănită, alegând să nu contacteze imediat serviciile de urgență, ci să participe la o tentativă de disimulare a adevărului”, arată motivarea instanţei.

Comuna Mihai Eminescu (Botoşani). Primarul comunei Mihai Eminescu, Dumitru-Verginel Gireadă, a ajuns țintă DNA într-un dosar de luare de mită în formă continuată, legat de contracte de lucrări publice. Potrivit anchetatorilor, primarii ar fi favorizat o singură firmă să câștige peste 250 de licitații și să obțină mai multe achiziții directe cu instituțiile publice.

DNA Suceava l-a acuzat că a primit bani și foloase (inclusiv materiale de construcții și un teren evaluat la circa 50.000 de euro) de la un om de afaceri. După reținere și apoi arestare preventivă dispusă de Curtea de Apel Suceava, Gireadă şi-a dat demisia în octombrie 2025. El a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Traseistul

Comuna Marga (Caraş-Severin). Nicolae Beg, primarul din Marga, ales pe listele PSD şi aflat la al patrulea mandat, şi-a dat demisia ca să candideze la alegerile parțiale din 4 mai pentru Primăria Oțelu Roșu, dar schimbând tabăra: din PSD a trecut la AUR. La Oţelu Roşu au fost organizate alegeri după ce fostul primar Luca Mălăescu a devenit senator.

Numai că Beg a pierdut alegerile în faţa contracandidatului de la PSD, Grigore Goja. Aşa că s-a hotărât să candideze din nou pentru postul din care a demisionat, sprijinit de partidul din care a demisionat. Aşa că, pe 7 decembrie, Nicolae Beg va candida din nou pentru Primăria Marga, din partea PSD.

Incompatibilii

Oraşul Găeşti (Dâmboviţa). La Găești nu e vorba de dosar penal, ci de o incompatibilitate veche, confirmată definitiv de ICCJ. Agenția Națională de Integritate a constatat că Grigore Gheorghe, pe vremea când era viceprimar, era și membru în Consiliul de Administrație al Liceului Tehnologic „Iordache Golescu”, situație considerată incompatibilă la acel moment. După ani de procese, Înalta Curte a dat decizia definitivă, iar prefectul Dâmbovița a emis, în aprilie 2025, ordinul de încetare a mandatului de primar.

Comuna Sopot (Dolj). La Sopot, locuitorii sunt chemaţi să-şi aleagă primarul pentru a treia oară în doi ani, după un caz aproape didactic de incompatibilitate administrativă.

Liberalul Costinel Busduceanu a câştigat alegerile parțiale din 4 mai 2025, după ce fostul primar își dăduse demisia pentru a fi numit director la ADI Eco Dolj (subordonată Consiliului Judeţean Dolj). Mandatul lui Busduceanu a fost însă invalidat de instanță, pentru că, la momentul candidaturii, acesta era încă secretar general al primăriei, funcție de înalt funcționar public incompatibilă cu o candidatură politică. Tribunalul Dolj a confirmat incompatibilitatea pe 27 mai 2025. Busduceanu a fost primar pentru 23 de zile.

Cârţa (Sibiu). Primarul din Cârța, Daniel Cândulețiu, şi-a pierdut funcția după o decizie definitivă a Înaltei Curți. Magistraţii au confirmat un raport ANI care l-a declarat incompatibil pentru că derula activități comerciale în timp ce era primar, cu venituri de circa 6.000 de euro pe lună. ANI l-a acuzat că a fost simultan edil și administrator/asociat în societatea comercială.

Cei care au renunţat

Şieu (Maramureş). „M-au trădat consilierii şi partidul din care am făcut parte”, e explicaţia primarului PNL Ioan Ardelean, oferită publicului în luna noiembrie a acestui an. Numai că situaţia din primărie era puţin mai complicată decât o prezenta primarul demisionar: administraţia este în pragul falimentului, fiind și executată silit pentru datorii uriașe. Locuitorii au probleme cu apa potabilă şi nu au canalizare. Au rămas și fără microbuzul școlar, care a fost sechestrat.

În martie 2025, Ardealeanu a fost chiar la Ministerul Finanţelor încercând să găsească o soluţie. În noiembrie, şi-a dat demisia.

Poienile de Sub Munte (Maramureş). Primarul Alexa Chifa, ales în 2020 din partea USR și reales în 2024 pe lista PNL, şi-a dat demisia în iunie 2025. Chifa revenise din Anglia, unde locuise cu familia, pentru a candida la primărie, iar după câțiva ani de mandat a decis să renunţe la funcţie invocând „motive personale”. Presa locală a scris că decizia primarului ar fi venit pe fondul opoziţiei din primărie pentru proiectele pe care el le propunea.

Cei care au plecat

Comuna Lumina (Constanţa). Comuna Lumina intră în parțiale după decesul primarului Dumitru Chiru (PSD), unul dintre cei mai longevivi edili din județ. Chiru moare pe 3 aprilie 2025, după o boală gravă, iar atribuțiile sunt preluate de viceprimar până la organizarea alegerilor. Guvernul fixează data de 7 decembrie pentru parțiale, motivând explicit „încetarea înainte de termen a mandatului primarului ales în 2024”.

Comuna Dobromir (Constanţa). La Dobromir, alegerile parțiale sunt declanșate după moartea subită a primarului PNL Eugen Iliescu, ales din nou în 2024. Iliescu moare la 56 de ani, în urma unui stop cardiorespirator survenit într-un spital din București, după o intervenție chirurgicală considerată inițial reușită.

Valea Ciorii (Ialomiţa). În comuna Valea Ciorii, funcția de primar se vacantează în 2025 prin decesul Mihaelei Roșu, aleasă în 2024. Presa locală din Ialomița consemnează moartea ei și faptul că autoritățile declanșează procedura pentru alegeri parțiale, Guvernul incluzând Valea Ciorii pe lista localităților unde se votează pe 7 decembrie.

Vânători (Iaşi). Primarul Constantin Lupu a murit în toamna acestui an. Era primar din 2008, timp de 17 ani. Pentru că funcția de primar a devenit vacantă, Guvernul a inclus comuna pe lista alegerilor parțiale din 7 decembrie.

Și cel care vrea să se întoarcă

Iar peste toată această Românie de sub radar plutește un pariu personal: fostul premier și președinte al PSD Marcel Ciolacu candidează pentru Consiliul Județean Buzău. E județul pe care l-a modelat politic timp de ani buni și care i-a servit drept rampă în cariera națională. La Buzău, Ciolacu a fost consilier local, consilier judeţean, prefect interimar sau viceprimar al municipiului. 

Întoarcerea lui în competiția locală nu e o simplă formalitate. E un test de putere într-un moment în care PSD încearcă să-și conserve teritoriile „sigure”, iar fostul premier speră la un rezultat care să confirme că fiefurile politice din România rămân, de fapt, cele mai stabile structuri din politică.