În timp ce tu citești acest articol, un milion de români se feresc de Internet ca de foc

România anului 2025 este, în același timp, una dintre cele mai conectate și una dintre cele mai deconectate țări din Uniunea Europeană, arată o analiză a Statisticii. De o parte, rețelele 5G, platformele online și aplicațiile de inteligență artificială au devenit parte din viața de zi cu zi pentru milioane de oameni. De cealaltă parte, aproape un milion de români cu vârste între 16 și 74 de ani nu au folosit internetul în ultimele trei luni — adică circa 7% din populația adultă.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Și, surprinzător, principalul motiv nu este sărăcia, ci lipsa de utilitate a Internetului: jumătate de milion de oameni spun pur și simplu că nu au nevoie de internet. Pentru alții, motivele sunt mai sensibile: neîncredere, teamă, dificultate în utilizare sau, în unele cazuri, costuri prea mari.

Cine sunt românii care nu intră online?

Datele arată trei tipologii de „neconectați”:

1) Cei care nu văd rostul internetului (≈500.000 persoane)

Nu îl consideră util, relevant sau interesant. Pentru ei, lumea digitală este un lux, nu o necesitate

2) Cei care nu au încredere (≈45.000 persoane)

Ei se opun activ folosirii internetului, fie din motive culturale, fie din teama de informații false, furt de date sau de „prea multă tehnologie”.

3) Cei care nu se descurcă (≈350.000 persoane)

Pentru ei, internetul este tehnic prea complicat. Barierele cognitive cântăresc mai greu decât cele financiare.

La final, circa 83.000 de români indică explicit costurile conexiunii ca principal obstacol.

Ce facem, de fapt, online? România conectată este o țară a comunicării

În zona opusă, cei care folosesc internetul sunt extrem de activi. Internetul a devenit un spațiu al conversațiilor, al relațiilor și al schimbului rapid de informații.

Activitățile dominante:

• Rețele sociale: 85,4%

• Apeluri vocale sau video: 83,3%

• Mesagerie instant: 77,5%

Internetul rămâne, înainte de orice, infrastructura emoțională a țării.

Apoi vine informația: Lectură de știri: 63,2%, Căutare bunuri și servicii: 58%, Căutări despre sănătate: 45,8%.

Femeile caută mult mai des informații despre sănătate, bărbații citesc știri în proporție mai mare, mai spune INS.

România și inteligența artificială: începutul unei noi diviziuni digitale

Aici apare surpriza majoră din 2025: 19,1% dintre utilizatorii de internet au folosit instrumente generative de IA în ultimele trei luni.

Este un procent mic în termeni absoluți, dar enorm pentru o tehnologie apărută în mainstream acum 1–2 ani.

Pentru ce folosesc IA?

• 83,6% – scopuri personale

• 29,5% – scopuri profesionale

• 19% – educaționale

IA nu e doar un instrument de lucru: devine parte din rutină.

Unde se folosește cel mai mult I.A.: București–Ilfov: 31,5%, Centru: 25%, Nord-Vest: 20,3%.

La polul opus: Sud-Vest Oltenia: 12,2%, Sud-Est: 12,5%.

Se conturează astfel o nouă fractură digitală: între regiunile care adoptă rapid tehnologiile noi și cele care rămân în urmă.

Învățarea online: România descoperă educația flexibilă

Doar 14% dintre utilizatorii de internet au folosit web-ul pentru activități de învățare în ultimele trei luni — încă o dovadă că România folosește internetul mai ales pentru comunicare, nu pentru dezvoltare.

Dar cei care o fac preferă formate moderne:

• 72,9% tutoriale video, webinarii, manuale electronice

• 38,3% comunicare cu profesori și colegi

• 20% cursuri online structurate

Cine învață cel mai mult online: Tinerii 16–34 de ani: 26,9%, Adulții 35–54 ani: 12,7%, iar seniorii de până în 74 de ani, doar 3,4%.

Sursă foto: Dreamstime.com