Decizia luată de judecătorul Beșu, după dezvăluirile din documentarul Recorder. Cerere făcută la CSM
Laurențiu Ionel Beșu, judecătorul care a făcut dezvăluiri în documentarul publicat de Recorder, „Justiție Capturată”, nu mai vrea să activeze la instanța din București unde lucrează acum.
El a făcut o cerere adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care solicită să lucreze ca procuror în Giurgiu, informează vineri Agerpres.
Astfel, pe site-ul CSM a fost postat un anunț în care se precizează că săptămâna viitoare va avea loc la Secția pentru procurori a CSM susținerea interviului în cadrul procedurii pentru numirea din funcția de judecător în cea de procuror, potrivit prevederilor din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Ce prevede procedura
Conform procedurii, la cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al președintelui României, la propunerea Secției din cadrul CSM.
Printre cei 14 judecători care solicită să devină procurori se află și Laurențiu Beșu, care este magistrat la Tribunalul București.
El a cerut acum să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu.
Audierea acestuia este programată marți, 16 decembrie, la ora 12.00.
Dezvăluirile din ancheta Recorder ale judecătorului Beșu
În documentarul difuzat marți seară de Recorder, intitulat „Justiție Capturată”, judecătorul Laurențiu Beșu face dezvăluiri despre fapte grave petrecute la Curtea de Apel București (CAB), instanță unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu.
Laurențiu Beșu a spus că, după ce a venit la CAB, noii săi colegi i-au spus că a fost mutat pentru că nu se mai dorea ca el să mai facă parte din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran, acuzat de corupție.
„Am fost abordat de președinta Tribunalului Giurgiu, care mi-a propus să merg la Curtea de Apel București, că s-a sunat de la Curte și acum este momentul să iau o decizie, să mă gândesc și să-i spun în aceeași zi. M-am gândit și am zis că da, este o decizie bună să promovez. Intervine și această stagnare în profesie și te gândești să evoluezi”, a spus Beșu, în investigația „Justiție Capturată”.
„Judecătorii de la Curtea de Apel București, Secția a II-a, erau nedumeriți de sosirea mea acolo. Ulterior, au apărut discuții cu colegii de la Curte, care mi-au spus: «Vezi că tu aveai un dosar acolo și, din ce știm noi, se cam practică ca în dosarele delicate să se mai producă schimbări ale componenței completului». Și atunci mi-am dat seama că aveam pe rol la Tribunalul Giurgiu dosarul domnului doctor Beuran. (…) Nu mi-am pus problema că există o legătură între presupusa promovare și un anumit dosar”, a afirmat judecătorul, în documentar.
„Unii colegi, care sunt mai vechi acolo (la Curtea de Apel, n.r.) m-au asigurat că «fii sigur că există o legătură». Dosarul a fost soluționat de un alt coleg, cu o soluție de achitare. Nu comentăm soluțiile colegilor. S-a formulat cale de atac, la Curtea de Apel București, și a rămas soluția de achitare”, a adăugat judecătorul.
Ulterior, a precizat Laurențiu Beșu în investigația Recorder, delegarea lui la CAB a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an, când a intrat într-un complet care avea pe rol o contestație în dosarul lui Niculae Bădălău.
La judecarea contestației, el a avut o opinie diferită de colegul din complet, iar la scurt timp a fost anunțat de șeful de secție de la CAB că nu i se va mai prelungi delegarea.
Beșu, despre afirmațiile lui din documentar: „Tot ce am spus este adevărat și se poate verifica”
Joi, Laurențiu Beșu a reacționat după ce Curtea de Apel București l-a acuzat de minciună și i-a cerut să își clarifice urgent statutul. Judecătorul a spus, la Euronews România, că este public, în CV-ul său, că a lucrat la „Doi și un sfert” – serviciul de informații al Ministerului de Interne (MAI).
„Din punctul meu de vedere, toată această discuție despre parcursul meu profesional este doar de încercare de discreditare a persoanei mele, implicit de a induce ideea că ce am spus eu este fals. Tot ce am spus este adevărat și se poate verifica din documentele de la CAB sau cu informații de pe portalul instanțelor. Ca să lămuresc și parcursul meu profesional, acesta a fost tot timpul public, nu a fost secret, a fost publicat pe site-ul Judecătoriei Fetești, instanța la care am început cariera de magistrat. Eu am terminat liceul militar de la Ploiești, apoi am urmat cursul Academiei de Poliție. Am fost ofițer la Inspectoratul de Poliție al județului Giurgiu între 2001 și 2006. Apoi între 2006 și 2011 am fost ofițer la Serviciul Județean de Informații Giurgiu”, a afirmat magistratul, la Euronews România.
„Anual dau declarații în care arăt că, în perioada 2006-2011, am lucrat la acest serviciu. Evident că, în acest moment, nu mai am nicio legătură cu acest serviciu, deoarece legea privind statutul magistratului spune clar că nu poți să fii magistrat și să fii în același timp ofițer de informații sau să ai vreo legătură cu un serviciu de informații. Adeverința mea, depusă la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură este emisă de DGPI. Se menționează că este emisă în vederea atașării la dosarul pentru concursul de admitere în magistratură. Anual dau o declarație în care menționez această informație. Sunt foarte mulți judecători sau procurori care au fost lucrători ai serviciului de informații în Ministerul de Interne”, a adăugat el.
Curtea de Apel București a calificat miercuri drept „denigratoare și fără acoperire faptică” afirmațiile judecătorului Ionel Laurențiu Beșu. Mai mult, CAB a insinuat, indicând câteva articole de presă de anul trecut, că judecătorul Beșu ar fi agent acoperit și a cerut public ca acesta să-și clarifice urgent statutul.
Mesaj de solidaritare cu magistrații care apar în ancheta Recorder
Peste 500 de judecători și procurori au transmis, până acum, un mesaj de solidaritate cu magistrații care au făcut dezvăluirile din documentarul Recorder: „Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”, spun ei.
Numărul semnatarilor mesajului de solidaritate cu magistrații care au făcut dezvăluirile din documentarul Recorder a ajuns vineri la 518.
Lista este deschisă de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, care acum conduce Parchetul European.
Printre semnatari se află și 33 de judecători ai Curții de Apel București.
Joi seară, lista era semnată de 178 de procurori și judecători, câțiva dintre ei pensionari. Vineri la prânz, numărul lor a ajuns la 518.
Pe lista celor care s-au ridicat împotriva „justiției capturate” sunt și 18 procurori de la DNA și 61 de la DIICOT. Semnatarii sunt judecători și procurori de la mai multe instanțe și parchete din țară, între care Brașov, Iași, Arad, Baia Mare, Sibiu, Oradea, Satu Mare.
„Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului”, spun semnatarii, în mesajul lor publicat pe rețelele de socializare.
INTERVIURILE HotNews.ro