Dan Șucu, către politicieni: „Ascultați economia reală”. Exemplul concret pe care îl oferă despre instituția care caută „să vadă dacă în loc de 100 de lei poate lua 105 lei”

Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a demarat un dialog  direct cu decidenții politici din întreg spectrul parlamentar și spune că România riscă să repete o greșeală clasică: să creadă că problemele din economie pot fi rezolvate din pix, prin creșteri de taxe și prin reglementări. Declarațiile sale au fost făcute cu ocazia lansării unui pachet de măsuri pentru relansarea și creșterea economiei românești.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

În ultimele luni, reprezentanții mediului de afaceri au început discuții cu principalele partide politice – PNL, USR, iar în perioada următoare și cu PSD și UDMR – cu un mesaj comun: politicile de relansare economică trebuie construite împreună cu cei care trăiesc zilnic efectele lor.

„Normalitatea este ca propunerile să vină de la cei care lucrează cu aceste probleme zi de zi”, a spus Șucu, adăugând: „Noi asta încercăm să le spunem  decidenților: ascultați-i pe cei care lucrează zi de zi cu aceste probleme. Lucrurile nu arată la fel la firul ierbii, așa cum le vede un economist din biroul lui  frumos, din care se uită pe geam la traficul din București!”

 Unde se rupe economia

Repoziționarea economică prin care trece România- majorarea salariului minim din iulie 2026, lovește cel mai tare în sectoarele construite pe salarii mici: HoReCa și industria textilă sunt primele exemple.

„În ultimii trei ani, salariul minim a crescut cu aproape 80%. În aceeași perioadă, productivitatea a crescut cu mai puțin de 20%. Această diferență se duce direct în prețuri, în inflație și în pierderea competitivității”, avertizează Șucu.

Pentru firmele care operează cu marje reduse și concurează cu economii mai eficiente, dezechilibrul devine îngrijorător, a subliniat el. Creşterea salariului minim trebuie condiţionată de crearea unei plase de siguranţă în perioade dificile ale unor întreprinderi.

Economia nu este mereu pe profit

Un alt punct ignorat frecvent în discursul public este ciclul economic. Afacerile nu funcționează constant „pe plus”.

„Există ani foarte buni, ani dificili și ani foarte slabi. Problema, spune Șucu, este că politicile publice tratează toate companiile ca și cum ar fi permanent profitabile”.

Mediul de afaceri nu cere protecție generalizată, ci mecanisme de sprijin temporar pentru firmele care au demonstrat că sunt corecte: au funcționat în piață, au plătit taxe ani la rând și pot traversa o perioadă dificilă fără să dispară, explică președintele Concordia.

„De fapt, ceea ce cerem noi este un parteneriat”, spune Șucu.

IMCA – o promisiune care, deși s-a promis că va fi eliminată, se prelungește

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) rămâne un simbol al rupturii dintre stat și mediul privat. Introdus în vara lui 2023, într-un moment de panică bugetară, a fost prezentat ca o soluție temporară.

„Am fost implicat de la bun început, evident, în aplicarea IMCA. Era vara lui 2023. Decidenții de atunci au venit cu seninătate să spună că bugetul pe 2023 este construit prost. Că trebuia să se închidă pe un deficit de 4% și că se va închide pe un deficit de 6%. Și că cineva trebuie să vină cu bani ca să acopere acest deficit. Cine poate să vină înafară de contribuabili- persoane fizice și juridice? Și atunci ni s-a făcut o promisiune: Că jumătate din deficit va fi acoperit din economii la buget făcute de decidenți, iar cealaltă jumătate va fi din mărire de taxe. Una dintre măririle acelea de taxe s-a numit IMCA.

Cu care am fost în totalitate în dezacord. Și care ni s-a promis că nu va fi aplicată în niciun caz mai mult de doi ani de zile. Surpriză! Exact cei atunci care propuneau și care spuneau chiar că nu va fi aplicată mai mult de doi ani, exact aceiași oameni vor acum s-o prelungească.

De notat că acele măriri de taxe succesive au produs în 2024 o creștere a veniturilor în bugetare cu 14%, care ar fi fost suficientă pentru a acoperi deficitul. Numai că a crescut și deficitul deși au mărit taxele”.

Mesajul implicit dat de șeful Concordia a fost că problema nu este lipsa taxelor, ci modul în care sunt cheltuiți banii.

ANAF și reflexul greșit

Critica lui Șucu s-a extins și asupra modului în care statul -prin ANAF- exercită controlul fiscal. În loc să urmărească evaziunea reală, ANAF se concentrează pe firmele mari și vizibile.

Șucu dă un exemplu devenit notoriu în HoReCa. „E notoriu, de exemplu, faptul că în industria Horeca, există un restaurant important din București, care facturează el însuși, singur, mai mult decât toate restaurantele dintr-un județ cum e județul Giurgiu. Iar Ministerul de Finanțe, prin ANAF, merge acum în control tot la restaurantul acela, să vadă dacă în loc de 100 de lei nu-i poate lua 105 lei, prin interpretări ale legii. În loc să-i caute pe evazioniști, se duc tot peste cei care plătesc”, spune Șucu.

Este o strategie care poate aduce bani pe termen scurt, dar subminează încrederea pe termen lung.

Mesajul lui Dan Șucu nu este unul anti-stat și nici anti-taxe. Este un apel la pragmatism economic.

O economie nu poate fi administrată doar din birouri, cu modele teoretice și soluții rapide. Fără dialog real, fără înțelegerea ciclurilor economice și fără parteneriat cu cei care produc valoare, riscul este simplu: mai multă inflație, mai puțină competitivitate și mereu aceleași probleme bugetare. Iar nota de plată ajunge, inevitabil, tot la economie.