Lecțiile pe care le-am învățat în pandemie și motivele pentru care nu ne putem întoarce la vechea rutină

​​Cum putem valorifica impactul pe care l-a avut conectivitatea asupra vieților noastre, de la începutul pandemiei? Börje Ekholm, președinte și CEO Ericsson, subliniază consecințele pe care pandemia le-a avut asupra vieții noastre, care s-a mutat în ultimul an în mediul online, și motivele pentru care nu ne putem întoarce la obiceiurile de dinainte de pandemie.

Pe fondul pandemiei COVID-19, conectivitatea a devenit un serviciu esențial, iar rețelele de comunicații electronice o componentă și mai importantă a infrastructurii critice a unei țări, facilitând munca, studiul și socializarea în mediul online. Iar guvernele trebuie să valorifice cât mai mult potențialul tehnologiei, în special al comunicațiilor 5G, pentru a ne întări și pentru a putea face față unor provocări mai mari, cum ar fi schimbările climatice.

Acestea sunt două dintre concluziile raportului 5G Outlook Series, elaborat de Forumul Economic Mondial (WEF), a cărui ultimă parte a fost publicată recent și la care compania Ericsson a contribuit, ca parte a unui grup de lucru alcătuit din mai mulți stakeholderi.

Schimbări în comportamentul nostru

La un an de la izbucnirea pandemiei, multe dintre schimbările comportamentale, identificate la nivel global, sunt clare, în special în ceea ce privește trecerea de la offline la online. Anul trecut, consumul de bandă largă fixă ​​a crescut în medie cu două ore și jumătate pe zi, iar pe dispozitivele mobile, cu o oră.

În prima ediție a raportului său 5G Outlook Series, Forumul Economic Mondial a enumerat câteva activități care stau la baza creșterii acestui consum: în sănătate – creșterea cu 490% a îngrijirilor medicale de urgență prin telemedicină; în sfera socializării – o creștere cu 75% a jocurilor online; în retail – tranzacțiile online au crescut cu 74%, la nivel global. În ceea ce privește schimbările de pe piața muncii, Raportul de mobilitate al Ericsson arată că 60% dintre angajații care efectuează operațiuni profesionale (white-collar workers) au folosit mai des apelurile video.

Rețelele au trecut testul de stres

În ciuda schimbărilor bruște și fără precedent, identificate la nivelul profilului de trafic și al cererii, rețelele au funcționat bine, fapt care s-a reflectat și în percepția utilizatorilor, 83% dintre aceștia considerând că tehnologia i-a ajutat foarte mult, pe perioada carantinei, într-un fel sau altul.

Prima concluzie importantă din rapoartele WEF arată că, pe fondul COVID-19, conectivitatea a devenit o componentă și mai importantă a infrastructurii vitale, facilitând munca, studiul și socializarea în mediul online. În absența investițiilor făcute în tehnologiile și rețelele 4G și 5G, telemedicina, apelurile video, jocurile online nu ar fi putut fi livrate consumatorilor în pandemie, în condiții optime.

Nu ne putem întoarce la status quo-ul pre-pandemic

Este posibil ca societatea să încerce să revină la rutina și obiceiurile pre-pandemice, odată cu apariția vaccinurilor, și cu sfârșitul pandemiei, însă este evident faptul că lumea nu poate avansa revenind la un status quo pre-pandemic.

Dacă vrem să depășim criza generată de virusul COVID-19, să rămânem puternici și să putem face față unor provocări mai mari (precum schimbările climatice), atunci trebuie să accelerăm evoluția digitală, punând accent pe tehnologia 5G.

5G în fruntea transformării digitale

Deoarece printre avantajele sale se numără viteza mare și latența scăzută și fiind un facilitator al altor tehnologii (internetul obiectelor – IoT și inteligența artificială – AI), tehnologia 5G a fost concepută pentru a fi o platformă, cu ajutorul căreia companiile să-și optimizeze activitățile și costurile, având în același timp și emisii de CO2 reduse.

Acest lucru poate fi văzut cel mai des în fabrici, de exemplu, unde tehnologia 5G este utilizată pentru a opera diferite sisteme, precum cel de încălzire automată, cel de ventilație, aparatele de aer condiționat, sistemul de iluminat și cel de management al clădirii. Multe dintre aceste scenarii de utilizare ale 5G, precum și beneficiile economice și de mediu, derivate din acestea, sunt abordate în materialul despre Fabrica Inteligentă 5G a Ericsson.

Tehnologia 5G poate aduce beneficii și în alte sectoare de activitate, precum agricultura, acolo unde, utilizarea senzorilor și a altor dispozitive conectate le permite fermierilor să obțină o producție mai mare, consumând mai puține resurse naturale, care erau oricum limitate (precum apa).

Un exemplu în acest sens este centrul de cercetare agricolă din Elveția, Agroscope. Centrul a implementat senzori în timp real care măsoară umiditatea solului, dezvoltarea culturilor, datele meteo și mișcările animalelor. Totodată, acești senzori le-au permis fermierilor să micșoreze (cu aproximativ 10%) cantitatea de îngrășăminte cu azot pe care le utilizează, fără a genera pierderi în ceea ce privește randamentul culturilor.

Serviciile 5G și cele de tip broadband stau la baza transformării digitale și a economiei sustenabile, indiferent că vorbim despre sectoare precum transport și energie, sănătate și educație sau producție și agricultură, iar acest lucru este evidențiat și de Comisia Europeană.

Elveția, un model de urmat

În privința fructificării beneficiilor 5G, Elveția și alte câteva țări au conștientizat rapid potențialul acestei tehnologii și au decis să se implice în implementarea ei. În anul 2019, compania de telecomunicații Swisscom a lansat prima rețea 5G comercială europeană, iar astăzi 90% din populație are acoperire 5G.

Companiile vor avea beneficii pe partea de competitivitate economică de pe urma tehnologiei 5G, obținând avantaje primordiale în ceea ce privește nivelul de studii prin învățarea online consolidată cu ajutorul realității virtuale (VR). De asemenea, acestea vor avea și beneficii ecologice, ca urmare a reducerii emisiilor.

Tehnologia 5G poate funcționa perfect la scară largă, iar dacă și alte state ar urma exemplul Elveției, beneficiile globale ar fi enorme.

O perspectivă globală

Din punct de vedere ecologic, tehnologia digitală poate accelera reducerea emisiilor la scară globală cu până la 15% până în anul 2030, fiind responsabilă pentru doar 1,4% din emisiile globale.

Din punct de vedere economic, „analiștii din industrie sunt de părere că tehnologia 5G va adăuga 3,8 trilioane de dolari, la producția brută, până în 2035, sprijinind 22,8 milioane de noi locuri de muncă”.

Totuși, odată cu beneficiile, apar și riscurile: inegalitatea exacerbată, cauzată de gradul variat de adoptare a tehnologiei digitale. Mai exact, Ericsson estimează că, până la sfârșitul anului 2026, vor exista 3,5 miliarde de abonamente 5G la nivel global – se estimează că 80% dintre abonamentele America de Nord vor fi pentru servicii 5G, în timp ce în Africa Subsahariană, procentul estimat este de numai 5%.

Având în vedere faptul că estimările noastre arată că două treimi din forța de muncă a lumii va depinde de conectivitatea 5G până în 2030, este esențial să eliminăm decalajul de competențe digitale și să promovăm o agendă care să asigure incluziunea digitală.

Guvernele – catalizatori ai tehnologiei 5G

Guvernele au un drum lung de parcurs în ceea ce privește lansarea tehnologiei 5G, în vederea depășirii acestei crize generate de pandemie, precum și pentru a valorifica oportunitățile economice și de mediu facilitate de aceasta, reducând totodată și inegalitățile. Aceasta este cea de-a doua concluzie a 5G Outlook Series și aș reveni la concluzia pe care WEF o enunță în raportul său final: „Dacă guvernele vor colabora cu industria de telecomunicații pentru a suporta măcar o parte din costurile de implementare a rețelelor 5G, statele respective au șanse mai mari să vadă mai devreme beneficiile 5G în economie, pe scară largă. Democratizarea 5G în acest mod este o metodă de evitare a unui decalaj digital generat de această tehnologie”.

Cu alte cuvinte, în loc să se axeze pe introducerea de taxe de spectru, îngreunând implementarea, guvernele ar trebui să se poziționeze ca fiind catalizatori de investiții și să își îndrepte atenția spre beneficiile economice și de mediu, care rezultă din lansarea rapidă a spectrului 5G.

Spectrul (sistemul care transportă datele de la dispozitivul utilizatorului la stațiile celulare de bază) trebuie să fie atribuit astfel încât să stimuleze implementarea rapidă, la scară largă, cu scopul de a asigura un acces egal la tehnologie. Mai mult, este necesar să dispară barierele generate de întârzieri în procesul de autorizare, de regulile de monitorizare și de armonizarea reglementarilor în ceea ce privește valorile permise pentru expunerea la radiațiile undelor radio. Toate acestea vor ajuta la accelerarea adoptării tehnologiei 5G.

Așadar, COVID-19 ne-a arătat cât de importantă este infrastructura noastră digitală. Pentru ca societatea să iasă mai puternică din pandemie și să facă față unor provocări mai mari, guvernele trebuie să acționeze mai mult ca niște catalizatori, pentru a fructifica potențialul 5G.

Ericsson este unul dintre partenerii strategici ai Forumului Economic Mondial (WEF) și contribuie la programul de accelerare a tehnologiei 5G, prin intermediul căruia WEF își propune să construiască societăți mai bine conectate și mai reziliente pentru a face față situației actuale și a-și reveni în perioada care va urma după încheierea pandemiei. Seria de rapoarte 5G Outlook care face parte din Program poate fi accesată aici.

Acest text a fost publicat, inițial, pe Agenda Forumului Economic Mondial.

Articol de Börje Ekholm, președinte și CEO Ericsson

Articol susținut de Ericsson