VIDEO Proteste masive în întreg Iranul / Ciocniri sângeroase, inclusiv la Teheran / Două spitale, luate cu asalt de forțele de securitate / Apelul președintelui Pezeshkian

Protestele de stradă continuă și iau amploare în Iran, unde în diferite orașe au loc confruntări uneori mortale, în ciuda apelurilor la calm ale președintelui Massoud Pezeshkian, care miercuri a cerut forțelor de securitate să nu atace manifestanții, scrie AFP.

Astfel, președintele Iranului a ordonat forțelor de securitate să nu reprime aceste proteste care au la bază revendicări economice, făcând distincție între demonstranții pașnici și „revoluționarii” înarmați.

Miercuri este a 11-a zi a valului de proteste din orașele iraniene împotriva dificultăților economice provocate de creșterea prețurilor și prăbușirea monedei.

Doi morți și 30 de răniți, în sud-vestul țării

O manifestație a comercianților din Lordegan, un oraș situat la 455 de kilometri de Teheran, în sud-vestul țării, a degenerat miercuri în confruntări armate cu forțele de ordine, soldate cu doi morți și 30 de răniți, potrivit agenției de presă Fars.

„Revoluționarii au început să arunce cu pietre în forțele de ordine”, iar unii dintre cei care aveau arme „au deschis focul asupra poliției”, a adăugat Fars, fără a preciza dacă victimele erau polițiști sau manifestanți. Clădirile oficiale din provincie au fost avariate, potrivit aceleiași surse.

Moschee atacată în nord-est

Agenția de presă iraniană Tasnim relatează că „revoluționarii” au „aruncat cu pietre și au spart ferestrele moscheii Imam Khomeini” miercuri, după ce au părăsit o adunare a sindicatelor la Bojnourd (în nord-estul țării).

„Un număr de revoluționari și agitatori” au atacat apoi o librărie care vindea exemplare ale Coranului și cărți de rugăciuni, adaugă Tasnim, precizând că magazinul a fost incendiat și „toate cărțile au fost arse”.

Apel la calm pe de o parte, amenințări pe de altă parte

Președintele Massoud Pezeshkian, care a făcut declarații destul de moderate de la începutul protestelor, dar care nu deține puterea reală, aflată în mâinile liderului suprem Ali Khamenei, a ordonat miercuri forțelor de ordine să nu atace manifestanții, a relatat agenția de presă Mehr.

Cu toate acestea, „cei care poartă arme de foc, cuțite și macete și care atacă secții de poliție și obiective militare sunt revoluționari, iar manifestanții trebuie distinși de revoltați”, a precizat el în cadrul Consiliului de Miniștri.

În paralel, șeful armatei iraniene, Amir Hatani, a ridicat tonul după amenințările președintelui american Donald Trump privind o intervenție militară în Iran dacă vor fi uciși manifestanți și după „sprijinul” arătat protestatarilor de către premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Iranul consideră aceste declarații ca fiind o „amenințare”, a declarat Amir Hatani. „Dacă inamicul comite o greșeală, vom riposta cu mai multă fermitate” decât în timpul războiului de 12 zile din iunie împotriva Israelului și Statelor Unite, a amenințat șeful armatei iraniene.

Ciocniri la Teheran

Pentru prima dată de la începutul protestelor, ciocniri au izbucnit marți în plină zi în inima Teheranului, unde anterior avuseseră loc adunări sporadice fără incidente majore, în principal seara, potrivit presei locale.

Protestatarii au strigat „Pahlavi se va întoarce”, referindu-se la dinastia răsturnată de revoluția islamică din 1979, dar și, între altele, „Seyyed Ali va fi răsturnat”, numele liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, conform unor imagini a căror autenticitate a fost verificată de AFP.

„Libertate! Libertate!” și „Fără frică!” au scandat de asemenea zeci de persoane, conform videoclipurilor publicate de organizația Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, și de Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA.

Imaginile au arătat forțele de ordine folosind gaze lacrimogene și fum înțepător care au umplut Marele Bazar din Teheran, determinând fuga protestatarilor.

Unele părți ale bazarului, inclusiv piața aurului, au fost închise după prânz în semn de „protest împotriva creșterii cursurilor de schimb valutar și a instabilității prețurilor”.

Un spital din oraș a fost vizat din greșeală cu gaze lacrimogene folosite de forțele de securitate pentru a dispersa manifestanții, conform anunțului făcut de Universitatea de Științe Medicale din Teheran, citat de agenția de știri ISNA.

Miercuri, situația părea să revină la normal în alte părți ale capitalei iraniene, locuitorii făcându-și cumpărăturile obișnuite în magazine, a observat AFP de-a lungul vastei străzi Vali-Asr, care traversează orașul de la nord la sud.

Separat, autoritățile iraniene au executat miercuri un bărbat condamnat pentru spionaj în favoarea Israelului, a relatat presa de stat.

„Condamnarea la moarte împotriva lui Ali Ardestani pentru spionaj în favoarea Mossadului, serviciul de informații și securitate israelian, a fost executată în această dimineață (miercuri, n.r.)”, a relatat Mizan, agenția oficială de știri judiciare a țării, fără a specifica data arestării sau a procesului său.

Agențiile de presă iraniene au relatat în ultimele zile arestări ale unor persoane prezentate ca aparținând Mossadului.

Justiția, însă, nu a făcut nicio legătură între această execuție și protestele în curs. Iranul, care nu recunoaște Israelul, acuză de mult timp acest stat de desfășurarea de operațiuni de sabotaj împotriva facilităților sale nucleare și de asasinarea oamenilor de știință ai acestuia.

Mossadul le-a cerut protestatarilor, în persană, prin intermediul rețelei de socializare X, să își intensifice mobilizarea, susținând că este prezent alături de aceștia „la fața locului”.

Vestul țării, cel mai afectat de proteste

Au avut loc mitingurio în cel puțin cincizeci de orașe, în principal mici și mijlocii, mai ales în vestul țării, potrivit unui bilanț al AFP bazat pe anunțurile oficiale și pe informațiile din mass-media. Oficial, 24 din 31 de provincii au fost afectate de la începutul mișcării de protest.

La câteva sute de kilometri de Teheran, în ultimele zile au fost raportate ciocniri mortale, în special în Malekshahi, un ținut cu aproximativ 20.000 de locuitori, unde trăiește o populație importantă de kurzi.

Cel puțin 27 de morți, numeroase arestări

De la începutul mișcării, cel puțin 27 de protestatari „au fost uciși prin împușcături sau alte forme de violență comise de forțele de securitate în opt provincii”, a scris marți organizația Iran Human Rights (IHR).

Potrivit ONG-ului cu sediul în Norvegia, peste 1.000 de persoane au fost arestate.

Mass-media iraniană, care transmite doar anunțurile oficiale, vorbește despre 15 morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate, de la începutul protestelor.

Australia le cere cetățenilor săi să părăsească țara

Guvernul australian a cerut miercuri cetățenilor săi să părăsească Iranul „cât mai curând posibil”.

„Protestele violente continuă în toată țara și sunt susceptibile să se intensifice… situația de securitate este instabilă”, scrie într-o nouă versiune a recomandărilor sale pentru călători.

Parlamentul anunță că va investiga raidurile forțelor de securitate asupra spitalelor

Parlamentul iranian a anunțat că va examina informațiile și imaginile care arată forțele de securitate intrând în spitalele din Ilam și Teheran, în timp ce protestele continuă să se răspândească și să se intensifice în toată țara, scrie și Iran Wire.

Mohammad Rasoul Sheikhizadeh, membru al Comisiei pentru sănătate din cadrul parlamentului, a declarat că legiuitorii vor examina în mod oficial rapoartele privind intrarea personalului de securitate în spitalul Imam Khomeini din Ilam și utilizarea gazelor lacrimogene în interiorul spitalului Sina din Teheran.

Într-o declarație pentru agenția de știri Iranian Labour News Agency (ILNA), afiliată statului, el a spus că astfel de acțiuni sunt inacceptabile și încalcă principiile medicale fundamentale, inclusiv datoria de a proteja și trata bolnavii și răniții.

El a precizat că Comisia pentru Sănătate va chema șefii securității și ai forțelor de ordine din Iran pentru a explica acțiunile lor și a adăugat că și justiția ar trebui să intervină pentru a asigura tragerea la răspundere. Sheikhizadeh a subliniat că accesul la îngrijiri medicale de urgență este un drept fundamental atât în conformitate cu legislația iraniană, cât și cu standardele internaționale.

Ce s-a întâmplat în interiorul spitalelor

Martori oculari și organizații care militează pentru drepturile omului afirmă că forțele de securitate – inclusiv unități ale Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) și forțe speciale – au înconjurat spitalul Imam Khomeini din Ilam duminică seară, în urma ciocnirilor dintre protestatari și forțele de securitate din orașul vecin, Malekshahi.

Conform acestor informații:

• Personalul de securitate a folosit gaze lacrimogene în incinta spitalului și a tras cu arme de foc pentru a forța intrarea.
• Ușile de sticlă au fost sparte, personalul medical a fost bătut, iar unii protestatari răniți – împreună cu rudele lor – au fost reținuți în timp ce primeau îngrijiri medicale.

Medicii și personalul spitalului au declarat organizațiilor pentru drepturile omului că forțele de securitate au luat cu asalt în repetate rânduri secțiile spitalului în încercarea de a aresta protestatarii răniți. Autoritățile sunt, de asemenea, acuzate că au încercat să împiedice familiile să organizeze funeralii, confiscând cadavrele victimelor protestelor înainte de ritualurile de înmormântare.

Reacții interne și internaționale

În Iran, ancheta parlamentară semnalează o îngrijorare crescândă în rândul unor parlamentari cu privire la reacția dură a statului. În străinătate, marile organizații pentru drepturile omului și guvernele străine au condamnat cu fermitate atacurile asupra unităților medicale.

Amnesty International a transmis că atacul asupra spitalului Imam Khomeini constituie o „încălcare a dreptului internațional”, condamnând utilizarea forței împotriva pacienților și a personalului medical.

Departamentul de Stat al SUA a condamnat, de asemenea, raidul, distribuind online imagini cu atacul asupra spitalului și calificându-l drept „o crimă clară împotriva umanității”. Acesta a subliniat că „spitalele nu sunt câmpuri de luptă” și a afirmat că astfel de acțiuni încalcă drepturile fundamentale ale omului.

De ce contează reacția Parlamentului

Trimiterea forțelor armate în spitale marchează o escaladare gravă și alarmantă a modului în care statul răspunde la proteste. Conform dreptului internațional, spitalele și personalul medical trebuie să fie spații protejate, chiar și în timpul tulburărilor sociale. Încălcarea acestei norme nu numai că încalcă normele legale, dar riscă și să alimenteze și mai mult furia publică și să prelungească criza.

Odată cu intervenția parlamentului și intensificarea atenției globale, presiunea asupra autorităților din Teheran crește, atât pe plan intern, cât și internațional, pentru a explica comportamentul forțelor de securitate și pentru a respecta drepturile fundamentale ale omului.