Val de super-gripă K în România: Numărul de cazuri, de 4 ori mai mare decât în ultimii ani. Doi medici explică fenomenul care face ca și cei vaccinați să se îmbolnăvească: „Se numește drift”

Sentimentul din ultimele săptămâni că „toți suntem răciți” are justificare în realitatea că super-gripa K, tulpina de virus gripal cea mai răspândită în acest sezon în Europa, a ajuns și în România. E contagioasă și are nouă tulpină „mutantă”, care face ca și persoanele vaccinate să se poată îmbolnăvi de gripă, explică medicul de familie Sandra Alexiu și medicul infecționist Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” din București.

• Există teste nazale în farmacii pentru mai multe tulpini. Când se fac acestea.
• Care sunt simptomele.
• Ce e bine să iei și care este corelația cu problemele de inimă în cazul în care-ți aplici un tratament cu multe medicamente.
• Când este momentul în care e bine să mergi la spital.

Statistica Institutului Național de Sănătate Publică arată că numărul de îmbolnăviri de gripă în ultima săptămână în care datele au fost centralizate este de aproape 4 ori mai mare decât media ultimelor 5 sezoane

10.570 de cazuri de gripă clinică s-au înregistrat la nivel național în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie, cea mai recentă perioadă centralizată de Institutul Național de Sănătate Publică.

Numărul conține doar pacienții care merg la spital și la medic în general. El, în realitate, este mult mai mare, Asta pentru că, în mod just, spun medicii, nu oricine trebuie să meargă la spital.

Numărul este în scădere față de săptămâna anterioară (12.630 de cazuri), dar specialiștii INSP vorbesc despre o „subraportare în contextul sărbătorilor de iarnă”. Vorbim însă, conform INSP, de 3,8 ori mai mult faţă de media ultimelor cinci sezoane (2.778). Și e mai mult decât dublu, de 2,2 ori mai mult, faţă de aceeaşi săptămână a sezonului precedent (4.694).

În aceeaşi săptămână, INSP a anunțat și 8 decese la persoane care sufereau de gripă. În total, de la debutul acestui sezon rece, s-au înregistrat 11 decese. 

„Suntem într-un punct de maximă intensitate”

Managerul Institutului „Matei Balș” din București, medicul infecționist Adrian Marinescu, spune că „suntem în plin sezon de gripă, într-un punct de maximă intensitate, care e de câteva săptămâni încoace”. 

Medicul infecționist vorbește despre o creștere evidentă a numărului de pacienți care ajung la Institutul „Matei Balș”, în raport cu o lună obișnuită. „Și, cu siguranță, acest lucru este valabil la nivelul tuturor spitalelor de boli infecțioase și de pediatrie din România”. 

În fiecare zi, spune dr. Marinescu, „avem cel puțin 100 de prezentări cu infecții respiratorii acute, cele mai multe fiind legate de gripă”.

Ce este „super gripa K”

Nu toate cazurile sunt grave, dar sunt și pacienți care au nevoie de monitorizare și rămân internați, pentru că au factori de risc, pentru că au o anumită vârstă sau sunt copii mici. „Și atunci, e nevoie și de un număr destul de mare de paturi, pentru internări. Ceea ce înseamnă că, în mod dinamic, trebuie să facem externările și să avem în fiecare zi posibilitatea de a interna chiar și 40 de pacienți. Nu e deloc simplu, dar încercăm să ne organizăm”, explică medicul pentru publicul HotNews.

Cei mai mulți dintre pacienți sunt diagnosticați cu varianta K a virusului gripal, care în Europa a primit denumirea de „super gripa K”. Este o tulpină a gripei A, iar prezența sa în România a fost confirmată prin secvențiere în laboratorul de genetică al Institutului „Matei Balș”. 

Contagiozitate mare

Și în cabinetele medicilor de familie ajung, în această perioadă, mulți pacienți cu gripă, spune, într-un dialog cu HotNews, Sandra Alexiu, medic de familie în localitatea Jilava și președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov. 

„S-a mai potolit un pic acum, pentru că a fost perioada cu multe zile libere și vacanță. Dar, mai mult ca sigur, reîntoarcerea în colectivitate va duce tot acolo. Gradul de contagiozitate e mare, tulpina K este o tulpină mutantă”, arată medicul de familie. 

Simptome similare cu ale gripei „clasice”

Simptomele provocate de gripa K sunt similare celor ale gripei „clasice”, explică medicul infecționist Adrian Marinescu. „Într-o infecție virală, mai ales dacă vorbim despre gripă, avem o paletă largă de simptome. Nu sunt doar cele respiratorii, pot fi și digestive. Sunt mulți copii care au, la debut, doar simptomatologie digestivă.”

Medicul de familie Sandra Alexiu confirmă că simptomele gripei K nu sunf diferite, însă pot fi foarte severe: „E dramatic pentru că sunt oameni care fac febră 39.6. Și mai ales adulții suportă mai greu. Copiii îndură mai ușor febra mai înaltă și se pare că îi ajută și sistemul lor imunitar”.

Medicul Sandra Alexiu: Situații în care „Omul este pus efectiv la pat”

”În schimb, adulții care fac febră foarte mare, care au dureri de cap și dureri musculare – pentru că, în gripă, febra se însoțește de dureri musculare, de senzația aceea de călcat de tren – pot suporta mai greu decât un copil”.

Sandra Alexiu amintește că, în cazul gripei, afectarea stării de sănătate este generală, cu „febră mare, dureri musculare, dureri mari de cap, eventual cu dureri de gât și tuse seacă. Efectiv, omul este pus în pat. Nu avem doar nas înfundat, curge nasul un pic și tușim, cum poate fi o viroză de sezon”.

Cât este normal să persiste simptomele de gripă?

În plus, nu este neobișnuit ca simptomele să persiste o perioadă mai lungă, explică medicul infecționist Adrian Marinescu: „Știm clar că gripa nu e o simplă răceală, e o boală care te pune la pat. Durează, în general, ca episod acut, o săptămână, dar poate să dureze și mai mult. Uneori, simptomatologia, spre exemplu tusea, poate persista și după această perioadă. Lumea crede că este tot episodul acut. Poate fi vorba despre un simptom care rămâne ca evoluție prelungită, dar nu înseamnă că am febră înaltă sau că am un risc prelungit de a face complicații”.

„Faptul de a avea astenie fizică sau tuse o perioadă mai lungă – tusea poate ține și săptămâni – înseamnă că am ceva restant după un episod viral acut. Și nu este un lucru neobișnuit”, mai spune managerul Institutului „Matei Balș”. 

Tratament acasă sau la spital?

Multe persoane nu știu ce să facă atunci când febra crește și apar simptome severe, în special atunci când este vorba despre copii: să meargă la medic sau să ramână să se trateze acasă? 

„Oamenii ar trebui, în primul rând, să aibă în casă un termometru cu care să își ia corect temperatura și un antitermic (Paracetamol) cu care să încerce să scadă febra”, spune medicul Sandra Alexiu.

Ea consideră că „prima reacție nu ar trebui să fie să te urci în mașină și să mergi la camera de gardă sau să chemi ambulanța. Nu e nevoie să se sară etape și să apeleze direct la serviciul de urgență. Asta nu rezolvă, ci supraaglomerează un sistem care nu funcționează foarte bine. Camera de gardă nu poate sa vadă de la politraume până la copii cu febră 37.2”.

În situații de urgență, de exemplu dacă are febră și nu știe ce să facă, pacientul ar trebui să ia legătura, în primul rând, cu medicul de familie, mai spune Sandra Alexiu: „Poți lua legătura cu un specialist care să îți explice cum să te descurci în clipa aceea fără să mergi direct la Urgență. Dacă medicul pune câteva întrebări și depistează semne de alarmă, el te va îndruma să mergi la camera de gardă sau în altă parte. Pentru copii, există, de exemplu, PEDITEL, un sistem de telemedicină pediatrică non-stop, gratuit.”

„Se fac niște greșeli. Oamenii încep să ia antitermice de când febra este 37.2”

La copiii cu vârsta sub 3 luni, antitermicul (Paracetamol) se administrează atunci când febra urcă la 38, iar peste vârsta de 3 luni antitermicul ar trebui administrat doar atunci când febra ajunge la 38.5, mai spune dr. Sandra Alexiu. 

„Se fac niște greșeli: oamenii nu citesc temperatura corect sau încep să ia antitermice de când febra este 37.2. Iar asta nu permite ca sistemul imunitar să reacționeze. Dacă avem temperatură nu foarte înaltă, începem să producem anticorpi, pentru că sistemul imunitar se mobilizează.

Dacă scădem temperatura imediat, de la 37.2, nu apucăm să existe acea alertă, care să dea semnalul sistemului imunitar ca să se mobilizeze și să se apere. Și întârziem mult felul în care ne apărăm contra infecției virale – care este o apărare naturală, nu avem nevoie neapărat de medicamente pentru asta”, explică medicul de familie. 

„Primul antitermic pe care îl luăm este Paracetamolul, în doză nu foarte mare – dozele se găsesc pe prospect – cu excepția celor care au alergii, bineînțeles”, adaugă ea.

Corelația cu problemele de inimă în cazul unui tratament cu multe medicamente

O altă greșeală frecventă evidențiată de medicul de familie este că „oamenii au obiceiul să cumpere din farmacie tot ce se găsește pentru răceală și gripă, pentru că văd reclame la televizor. Ceea ce înseamnă dozaj foarte mare nu doar de Paracetamol, dar și de derivate de adrenalină care fac foarte rău pacienților cu probleme de inimă și de astm.”.

Pentru reducerea febrei, funcționează și compresele, amintește medicul: „Acolo unde este fierbinte, punem rece: dacă capul frige, punem compresă rece pe frunte”.

Antiviralul, eficient „numai dacă este administrat în primele 24-48 de ore”

Medicul de familie mai spune că nu toți pacienții cu gripă ar trebui să ia medicamente antivirale, deoarece „antiviralul este eficient numai dacă este administrat în primele 24-48 de ore de la apariția simptomelor. El scade simptomatologia în momentul în care îl administrezi foarte repede”.

În plus, „există niște efecte secundare și reacții adverse. Excesul de antivirale riscă să ducă – cum a dus și cel de antibiotice – la rezistență la aceste medicamente. Nu vor mai avea efect. Nu trebuie să vedem antiviralul ca pe un leac universal, pentru că nu este”.

Un alt fenomen asupra căruia atrage atenția dr. Sandra Alexiu este că există persoane care iau medicamente antivirale preventiv, în condițiile în care prevenția ar trebui făcută prin vaccinare: „Oamenii au tendința să cumpere kilograme de antiviral și să ia toată familia, numai ca să nu se vaccineze. Deși vaccinul este mult mai eficient pentru prevenție decât antiviralul”.

Când se face testul de gripă?

Gripa se diagnostichează cu ajutorul testelor disponibile în cabinetul medicilor sau în farmacie. Când este ideal să se facă testarea? „Cât mai aproape de momentul apariției simptomelor”, spune medicul infecționist Adrian Marinescu.

Cu cât testarea pentru gripă se face mai repede, cu atât se poate începe mai rapid tratamentul, inclusiv cu medicamente antivirale: „Important este să se facă testarea rapid. Și important este că tratamentul antiviral administrat la începutul bolii reduce riscul de evoluție nefavorabilă, într-o mare măsură, și scade foarte mult contagiozitatea. Persoanele care iau tratament antiviral pot să ajungă ca, în 24 de ore, să aibă risc zero de a transmite boala”.

În cazul în care administrarea de medicament antiviral începe înaintea realizării testului pentru gripă, aceasta îi poate influența rezultatul, deoarece încărcătura virală scade, explică Adrian Marinescu.

În schimb, administrarea de antitermic (Paracetamol) nu influențează rezultatul testului pentru gripă, mai spune medicul. 

De ce se pot îmbolnăvi și cei care s-au vaccinat antigripal

Super-gripa K nu aduce doar o contagiozitate mare, subliniază dr. Sandra Alexiu, ci și un fenomen numit „drift” (alunecare – n.red.): „E un fenomen care aduce niște mutații minore virusului gripal, dar suficient de importante încât să scadă eficacitatea vaccinului, care conținea tulpina inițială, nemutantă”.

„Cine s-a vaccinat este protejat cel puțin împotriva formelor grave și a complicațiilor, dar pot și cei vaccinați să facă gripă, pentru că virusul e ușor diferit față de cel din formula vaccinului”, explică medicul de familie, care precizează că „o dată la câțiva ani se întâmplă asta”.

Date mai clare privind eficacitatea vaccinului în raport cu varianta K a virusului gripal „vom avea în momentul în care se va încheia acest sezon de gripă, în martie – aprilie”, spune Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”. 

Vaccinarea se poate face în continuare, pentru că și în martie se poate prelungi sezonul gripei

Până atunci Marinescu îi îndeamnă pe cei care nu au făcut-o încă să se vaccineze: „Ideal era ca vaccinul să fie făcut în luna noiembrie. Dar, dacă nu am făcut-o până acum, e clar că e important să ne protejăm individual. Odată vaccinat, probabilitatea de a face o formă severă de boală, care să îți pună viața în pericol, este mult mai mică”. 

Medicul infecționist le recomandă celor care decid acum să se vaccineze împotriva gripei să nu uite că imunitatea se obține la 10-14 zile de la administrarea vaccinului. „Dar e clar că trebuie să o facem, pentru că sezonul de gripă este departe de a se încheia. Luna martie poate fi cu probleme și e posibil ca și în aprilie să avem cazuri.”

Conținutul vaccinului împotriva gripei diferă de la un an la altul. El este actualizat anual în urma deciziei Organizației Mondiale a Sănătății și conține tulpinile care au fost cele mai răspândite în sezonul gripal din iarna precedentă. Anul acesta, vaccinul conține 3 tulpini – cele mai răspândite iarna trecută: A/Victoria -H1N1, A/Croatia – H3N2 și B/Austria.