Alegerile care vor influența politica europeană într-un moment de maximă tensiune: soarta lui Viktor Orbán și ascensiunea extremei-drepte în două mari state UE / Finala prezidențială mai puțin obișnuită

Mai multe state membre UE își vor alege parlamentele în acest an, trei își schimbă președinții, iar alte trei organizează alegeri regionale cu un impact major. Ungaria organizează probabil cel mai urmărit scrutin al anului, cu funcția premierului Viktor Orban în joc, în vreme ce rezultate cel puțin interesante, care ar putea confirma ascensiunea extremei-drepte, sunt așteptate din Germania și Franța.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE, împreună cu Lola García-Ajofrín – El Confidencial, György Folk – HVG și Krasen Nikolov – Mediapool.

România a ales în 2025 un nou președinte, pe Nicușor Dan, după anularea alegerilor din 2024. Și în Polonia au fost alegeri prezidențiale, câștigate de conservatorul Karol Nawrocki, în timp ce creștin-democrații au revenit la putere în Germania, iar miliardarul populist Andrej Babiš a fost reales în Cehia.

Și 2026 se anunță intens pentru UE din punct de vedere electoral. Mai multe state membre – Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Suedia, Letonia și Danemarca – au noi alegeri parlamente. Trei – Portugalia, Estonia și Bulgaria – vor alege noi președinți.

Alegeri cu un efect potențial asupra întregii țări vor avea loc la nivel regional în Germania, Franța și Spania. 

Toate aceste schimbări potențiale de guverne și lideri politici vor veni într-un moment de maximă tensiune pentru blocul comunitar, confruntat cu probleme economice și multiple crize de securitate. Într-un moment în care războiul din Ucraina se pregătește să intre în al cincilea an, statele UE fac eforturi pentru a continua să susțină Kievul și să răspundă războiului hibrid al Rusiei, dar și să mențină alianța cu SUA. 

Finală prezidențială mai puțin obișnuită în Portugalia

Socialistul Antonio Jose Seguro a ieșit învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale din Portugalia de duminică, 18 ianuarie, fiind urmat de Andre Ventura, liderul formaţiunii de extremă dreapta Chega. Cei doi se vor înfrunta în turul al doilea în 8 februarie, scrie Reuters.

În cele cinci decenii de când Portugalia a renunțat la dictatura fascistă, alegerile prezidențiale au necesitat doar o singură dată, în 1986, un al doilea tur, ceea ce evidențiază cât de fragmentat a devenit peisajul politic odată cu ascensiunea extremei drepte și dezamăgirea alegătorilor față de partidele tradiționale.

Președintele are o funcție în mare parte ceremonială în Portugalia, dar deține unele puteri cheie, inclusiv, în anumite circumstanțe, precum aceea de a dizolva parlamentul, de a convoca alegeri parlamentare anticipate și de a bloca legi.

După numărarea voturilor din primul tur, Seguro a obținut un scor de 31,1%, iar Ventura a obținut 23,5%. Rezultatul este unul încurajator pentru Ventura.

În luna mai a anului trecut, partidul anti-establishment și anti-imigrație Chega, fondat în urmă cu aproximativ șapte ani, a devenit principalul partid de opoziție în alegerile parlamentare, câștigând 22,8% din voturi. 

La fel ca în mare parte din Europa, ascensiunea extremei drepte a influențat politicile guvernamentale, în special în ceea ce privește imigrația, orientându-le către o poziție mai restrictivă.

Cu toate acestea, toate sondajele de opinie recente sugerează că Ventura, un fost comentator sportiv la televiziune, va pierde în turul doi. Analiștii spun că Chega este în mare parte doar Ventura, o opinie confirmată practic de faptul că politicianul candidează la președinție după ce a declarat în repetate rânduri că dorește să devină prim-ministru.

Scrutin-test într-un moment de tensiune maximă în Franța

Alegerile municipale care vor avea loc pe 15 și 22 martie în Franța vor fi ultimul scrutin național înainte de alegerile prezidențiale cruciale din 2027. Scrutinul local va servi drept repetiție generală, testând alianțele și strategiile și stabilind tonul campaniei prezidențiale care anul viitor ar putea aduce la putere un politician al extremei-drepte.

Franța este paralizată de o criză politică continuă, cu un guvern instabil și un parlament fără majoritate, în care facțiunile de centru, stânga și de extremă-dreapta nu reușesc să ajungă la un compromis într-o perioadă complicată din punct de vedere economic.

În capitală, parizienii vor trebui să aleagă un nou primar după 12 ani ai socialistei Anne Hidalgo, care nu mai candidează pentru realegere.  Una dintre noutăți este că, pentru prima dată la Paris, socialiștii, comuniștii și Verzii își unesc forțele în spatele candidatului socialist Emmanuel Grégoire.

Alianța stângii este însă spartă de partidul radical Franța Nesupusă, care propune propria candidată – deputata Sophia Chikirou.

Emmanuel Grégoire este favorit al sondajelor (cu 30%, potrivit Ifop), dar nu cu mult, el fiind urmat (cu 28%) de ministra franceză a Culturii, Rachida Dati, membră a partidului conservator Les Républicains, care candidează pentru a treia oară.

Partidul liberal Renaissance al lui Macron îl susține pe fostul deputat Pierre-Yves Bournazel. 

Iar candidatul extremei drepte (Adunarea Națională – Rassemblement National), va fi Thierry Mariani, copreședinte al grupului pentru cooperare politică, economică și culturală între Franța și Rusia.

RN nu are șanse la Paris, dar candidatul său ar putea câștiga la Marsilia. 

Un sondaj Ipsos/BVA pentru La Marseillaise, publicat săptămâna trecută, arată că Franck Allisio, candidatul extremei drepte, este la egalitate cu actualul primar de stânga, Benoît Payan. Ambii au 30% din voturi.

Ungaria: va fi acesta sfârșitul politic al lui Viktor Orban?

Alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc pe 12 aprilie 2026, reprezintă un moment decisiv pentru Europa.

Scrutinul va stabili dacă cel mai longeviv guvern „iliberal” al UE poate păstra puterea în timp ce Bruxellesul încă reține/condiționează fonduri importante din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Și în timp ce continentul în ansamblu este remodelat de o dreaptă naționalistă mai puternică, de dezbateri polarizate privind Ucraina, migrația și „suveranitatea” și de o luptă între centrul-dreapta și centrul-stânga pentru a menține linia mainstream, explică jurnalistul György Folk de la publicația maghiară HVG. 

Un rezultat care îl slăbește pe Orbán ar avea efecte asupra negocierilor în Consiliul UE (sancțiuni, ajutor pentru Ucraina, extindere) și asupra competiției mai largi dintre conservatorii pro-UE și noile blocuri de extremă dreapta. 

Contracandidatul partidului Fidesz, partidul TISZA, este cel care dictează regulile jocului, deoarece a reorganizat harta opoziției în jurul unui singur contracandidat scalabil, observă jurnalistul maghiar. 

Partidul lui Péter Magyar, spune Folk, a explodat de la o irelevanță aproape totală la un vehicul de masă după șocul din 2024. A câștigat 7 din cele 21 de locuri ale Ungariei în Parlamentul European și s-a alăturat Partidului Popular European. El a catalogat în mod explicit atât Fidesz, cât și vechea opoziție ca parte a unui sistem defectuos. 

Această ascensiune impune coordonarea internă: în sistemul electoral mixt al Ungariei, voturile anti-Fidesz trebuie să se concentreze în circumscripții, iar puterea TISZA îl face principalul „centru de coordonare” pentru retrageri tactice, calitatea candidaților și o alternativă credibilă de guvernare.

Conform ultimului sondaj realizat de institutul de sondaje Medián, Tisza și-a extins și mai mult avantajul față de FIdesz. În noiembrie, Tisza avea un avantaj de 10 puncte procentuale față de Fidesz. În ianuarie, acest decalaj s-a mărit la 12 puncte în rândul alegătorilor care erau siguri că vor vota pentru un partid. Institutele de sondare a opiniei apropiate de Fidesz dau încă partidul lui Orban drept favorit la victorie la alegerile din aprilie.

„It’s the economy, stupid!” 

Nu va fi simplu. Comentatorii independenți au avertizat că în lunga perioadă petrecută la putere Orban a reușit să captureze statul, a construit un solid aparat de propagandă, astfel încât alegerile au ajuns să fie libere – dar nu corecte.

„O mulțime de oameni cred că Viktor Orbán are un fel de viziune despre țară, despre națiunea maghiară sau ceva de genul ăsta. Eu susțin cu siguranță că el nu crede în nimic. Nu are niciun fel de valori politice. Nu există nicio viziune, niciun obiectiv. Există un singur lucru. Vrea să rămână la putere atât timp cât trăiește. Acesta este singurul lucru în care crede”, a declarat într-un interviu pentru HotNews Róbert László, expert al think-tank-ului Political Capital. 

Acesta a relatat și cum a reușit Orban să captureze statul, mandat după mandat. 

Fidesz a recâștigat o supermajoritate în 2010. Și unul dintre primele lucruri pe care le-au făcut a fost „să captureze mass-media”. Apoi, partidul lui Orban a creat o nouă constituție, un nou sistem electoral. Fidesz a schimbat modul în care se aleg membrii Curții Constituționale, a numit un nou procuror, un fost candidat Fidesz. A reproiectat întreaga autoritate media, biroul de audit de stat, autoritatea fiscală, poliția. Toate acestea s-au întâmplat în primii patru ani ai mandatului lui Viktor Orbán. 

În al doilea mandat, extinderea controlului asupra presei a fost foarte relevantă, cu ziare de tradiție care s-au închis și publicații independente cumpărate de prieteni ai premierului. Oamenii Fidesz au reușit să se infiltreze și în sectorul bancar, cel energetic și de telecomunicații.

De ce a început să scadă în cele din urmă Orban în sondaje?

„Așa cum spunea șeful de campanie al lui Bill Clinton, „It’s the economy, stupid!” („Este vorba despre economie, prostule!”). Asta este ceea ce contează cel mai mult. M-aș bucura să spun că oamenii s-au săturat de regresul democratic, dar nu, majoritatea oamenilor nu sunt interesați de acest gen de lucruri”, a explicat Róbert László. 

Spania: Premierul Sánchez rezistă. Dar cât?

În Spania, partidul socialist PSOE al prim-ministrului Pedro Sánchez s-a confruntat cu o înfrângere usturătoare în urma alegerilor regionale din 21 decembrie din Extremadura. A obținut cel mai slab rezultat din istorie într-o regiune care era considerată un bastion tradițional al partidului.

Între timp, la Madrid, coaliția de guvernare a lui Sánchez se află sub presiune după mai multe scandaluri de corupție și se luptă să adopte bugetul pentru al treilea an consecutiv. Aceasta, în pofida rezultatelor economice pozitive, care fac din Spania o excepție în rândul celor mai puternice economii europene. 

Alegerile regionale care vor avea loc anul acesta în Aragon, pe 8 februarie, în Castilla y León, pe 15 martie, și în special în Andaluzia, cea mai mare regiune a Spaniei ca suprafață și populație, cel târziu pe 30 iunie, vor fi teste cruciale nu numai pentru PSOE, ci și pentru Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, din opoziție.

Întrebarea este dacă PP poate obține majoritatea înaintea alegerilor generale din 2027 fără a se baza pe sprijinul partidului de extremă dreapta Vox.

Alegeri parlamentare în Letonia și Slovenia, prezidențiale în Estonia

Slovenia și Letonia vor organiza alegeri parlamentare în martie și, respectiv, octombrie.

În Slovenia, sondajele arată că Partidul Democrat, de centru-dreapta, se află ușor în fața actualului partid de guvernământ, Mișcarea Libertății, un partid de centru-stânga condus de prim-ministrul Robert Golob. Analiștii estimează că formarea unui guvern după alegeri ar putea fi dificilă, deoarece mai multe partide noi și mai mici intră în cursă.

În Letonia, alegerile vor determina cine va urma actualei coaliții de centru-dreapta conduse de prim-ministra Evika Siliņa. Partidul său se află în prezent pe locul al doilea în sondaje, imediat după Alianța Națională conservatoare.

Estonia se pregătește și ea pentru alegerile prezidențiale de la sfârșitul verii, în condițiile în care mandatul de cinci ani al președintelui Alar Karis se încheie în august.

Șeful statului estonian nu este ales prin vot popular, ci de către parlament, iar dacă parlamentarii nu ajung la un acord cu privire la un candidat, decizia revine unui organism electoral care include reprezentanți ai administrațiilor locale.

Un an electoral crucial pentru Bulgaria

Bulgaria se îndreaptă către o nouă rundă de alegeri parlamentare anticipate, preconizate pentru luna aprilie sau mai, în urma prăbușirii coaliției de guvernare după protestele civice fără precedent din decembrie.

Sute de mii de cetățeni bulgari au ieșit în stradă în decembrie pentru a manifesta împotriva influenței oligarhice, a statului de drept slab și a percepției că instituțiile statului sunt capturate, spune pentru publicul HotNews jurnalistul Krasen Nikolov de la publicația Mediapool.bg. 

Demonstrațiile au fost alimentate în special de influența politică continuă a lui Delian Peevski, o figură controversată sancționată pentru corupție atât de Statele Unite, cât și de Regatul Unit, și lider al partidului populist DPS – Noi Începuturi.

Protestele l-au forțat în cele din urmă pe Boiko Borissov, liderul partidului GERB aflat la guvernare – un fost prim-ministru cu o lungă carieră și o figură proeminentă în cadrul Partidului Popular European – să anunțe demisia guvernului. 

Privind spre 2026, Bulgaria se află într-un mediu politic familiar, dar din ce în ce mai tensionat, marcat de instabilitate cronică, încredere scăzută a oamenilor în instituții și oboseală crescândă față de un ciclu electoral aproape continuu, observă jurnalistul bulgar.

Deși viitoarele alegeri pot părea formal „doar o altă rundă de alegeri”, miza este semnificativ mai mare, spune el. 

Problema este dacă sistemul politic poate în sfârșit să ofere un guvern funcțional și durabil sau dacă va consolida și mai mult un model de fragmentare permanentă și aranjamente politice de scurtă durată.

Atenția se concentrează din ce în ce mai mult asupra președintelui Rumen Radev, pe fondul speculațiilor cu privire la posibilitatea ca acesta să lanseze propriul proiect politic cu ambiții de a guverna țara. Radev a demisionat luni și, spun analiștii bulgari, ar putea intra în alegerile parlamentare cu o șansă semnificativă de a ajunge prim-ministru.

Radev, care și-a exprimat scepticismul față de recenta decizie a Bulgariei de a adera la zona euro și a adoptat poziții favorabile Kremlinului în ceea ce privește războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, nu a făcut deocamdată un anunț în acest sens.

Un alt actor cheie este alianța liberală de opoziție „Continuă schimbarea – Bulgaria democratică”, care a jucat un rol central în inițierea protestelor care au dus la căderea guvernului.

Este foarte posibil ca alegerile anticipate din primăvară să nu reușească să producă o majoritate guvernamentală stabilă, deschizând calea pentru încă un vot parlamentar în toamnă, crede Nikolov. 

Un astfel de scenariu ar putea coincide cu alegerile prezidențiale programate pentru noiembrie, complicând și mai mult calendarul electoral deja aglomerat al Bulgariei.

Cert este că în 2026, Bulgaria se află în al cincilea an consecutiv de instabilitate politică, caracterizat de guverne de scurtă durată, negocieri complexe de coaliție și absența persistentă a unei majorități parlamentare stabile.

Germania: AfD vrea la guvernare. Deocamdată cea regională

Cinci landuri germane se pregătesc pentru alegeri regionale anul acesta: Baden-Württemberg și Renania-Palatinat în martie, iar Saxonia-Anhalt, Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară în septembrie.

În două dintre landurile din Germania de Est, Alternativa pentru Germania (AfD) este de departe cel mai puternic partid și își propune să preia puterea. Obiectivul său nu este formarea de coaliții cu alte partide, ci controlul total, un lucru clarificat de Hans-Thomas Tillschneider, vicepreședinte al grupului parlamentar AfD din Saxonia-Anhalt, potrivit Deutsche Welle.

În Germania de Est, AfD a devenit cea mai puternică forță politică. Partidul devine, de asemenea, din ce în ce mai extremist. Oficialii AfD, scrie Deutsche Welle, folosesc sloganuri naziste, pozează cu mâna la inimă în fața buncărului lui Adolf Hitler, poartă haine din catalogul de vânzări prin corespondență al celei mai mari organizații neonaziste din Germania și spun că reprezintă „fața prietenoasă a național-socialismului”.

Filiala AfD din Saxonia-Anhalt a fost considerată „în mod cert extremistă de dreapta” și o amenințare de către autoritățile de securitate ale acestui land. Un guvern condus de AfD ar fi responsabil de combaterea extremismului.Dar acesta nu ar avea influență doar asupra unui mic stat din estul Germaniei: guvernul AfD din Saxonia-Anhalt ar fi reprezentat în toate comitetele naționale pentru activitatea poliției și a serviciilor de informații și pentru adoptarea legilor federale, precum și în Consiliul Federal.

În acest timp, pe fondul stagnării economice a țării, AfD se află și în sondajele naționale undeva pe locul întâi sau la egalitate cu partidul cancelarului Friderich Merz. 

Scrutin parlamentar în Suedia

Alegerile generale din 13 septembrie din Suedia vor oferi un indicator al forței politicii populiste în Europa și al impactului campaniilor de influență străină, spune o analiză a Consiliului pentru Relații Externe.

Din 2022, țara este guvernată de un guvern de centru-dreapta condus de prim-ministrul Ulf Kristersson și format din Partidul Moderat, Partidul Democraților Suedezi, Partidul Creștin-Democrat și Partidul Liberal. Guvernul se confruntă cu o creștere a violenței grupurilor infracționale, precum și cu dezbateri privind imigrația – un punct fierbinte politic timp de un deceniu, care a contribuit la aducerea la putere a guvernului Kristersson.

Politica energetică îi desparte, de asemenea, pe suedezi: dreapta susține extinderea energiei nucleare și accelerarea procesului de autorizare pentru stabilizarea prețurilor, în timp ce stânga pledează pentru energii regenerabile și investiții țintite în industria verde.

Kristersson a prezentat recent un buget controversat de 80 de miliarde de coroane suedeze pentru 2026, care prevede reduceri fiscale ample, precum și creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Opoziția a criticat planul pentru că nu rezolvă slăbiciunile structurale în domeniul construcției de locuințe, integrării forței de muncă și capacității energetice. O chestiune care nu va fi supusă dezbaterii este aderarea Suediei la NATO.

Sondajele arată că șapte din zece suedezi au o părere pozitivă despre alianță.

Social-democrații lui Magdalena Andersson se află în prezent în fruntea sondajelor, dar celelalte partide de centru-stânga care s-ar putea alătura într-un guvern de coaliție au scoruri slabe.

Între timp, Suedia se confruntă cu o intensificare a activităților cibernetice și a influenței străine din partea Rusiei. Luna trecută, ministrul apărării civile al Suediei a avertizat că țara se confruntă cu o „situație gravă de securitate” în perspectiva alegerilor generale.

Alegeri sub presiune externă în Danemarca

După ce a pierdut Copenhaga pentru prima dată din 1938, prim-ministra Mette Frederiksen și social-democrații săi se vor confrunta în 2026 cu un vot național. Analiștii spun că poziția dură a lui Frederiksen față de imigrație nu a dat roade, scrie Euronews.

Sondajele indică faptul că prim-ministra, care se află la putere din 2019, poate să-și piardă funcția, coaliția de guvernare, care cuprinde partide de la centru-stânga la centru-dreapta, părând din ce în ce mai fragilă.

Danemarca este, de asemenea, preocupată de integritatea sa teritorială. Trump și-a reiterat ân mod agresiv intențiile expansioniste cu privire la Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.

Alegerile parlamentare daneze ar trebui să aibă loc înainte de octombrie 2026, dar data nu a fost încă confirmată.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.