Cancerul ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer, au descoperit cercetătorii, care au și o explicație. „Au o piesă din puzzle”

De zeci de ani, cercetătorii au observat că boala Alzheimer și cancerul apar rar la aceeași persoană, alimentând speculațiile că una dintre aceste afecțiuni ar putea oferi un anumit grad de protecție împotriva celeilalte, scrie revista Nature. Acum, un studiu efectuat pe șoareci oferă o posibilă soluție moleculară la acest mister medical.

Este vorba o proteină produsă de celulele canceroase care pare să se infiltreze în creier, unde ajută la descompunerea aglomerărilor de proteine malformate, adesea asociate cu boala Alzheimer. Studiul, care a durat 15 ani, a fost publicat pe 22 ianuarie în revista Cell1 și ar putea ajuta cercetătorii să conceapă medicamente pentru tratarea bolii Alzheimer.

O meta-analiză din 2020 a datelor provenite de la peste 9,6 milioane de persoane a constatat că diagnosticul de cancer era asociat cu o scădere cu 11% a incidenței bolii Alzheimer. A fost o relație dificil de deslușit: cercetătorii trebuie să țină cont de o serie de factori externi. De exemplu, oamenii pot muri de cancer înainte de a ajunge la vârsta la care pot apărea simptomele bolii Alzheimer, iar unele tratamente împotriva cancerului pot provoca dificultăți cognitive, care ar putea ascunde diagnosticul de Alzheimer.

Louming Lu, un neurolog la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong din Wuhan, China, a analizat mai îndeaproape biologia care stă la baza acestei tendințe. Astfel, cercetătorii din laboratorul lui Lu au petrecut următorii șase ani căutând cea mai bună modalitate de a modela cele două afecțiuni la șoareci. În cele din urmă, echipa a decis să transplanteze trei tipuri diferite de tumori umane — pulmonare, de prostată și de colon — în modele de șoareci cu boala Alzheimer. Șoarecii cu cancer nu au dezvoltat plăcile cerebrale caracteristice bolii Alzheimer, spune Lu, citat de revista Nature.

Apoi, cercetătorii au analizat proteinele secretate de aceste celule canceroase, căutând cele care pot traversa bariera protectoare cunoscută sub numele de bariera hematoencefalică pentru a se infiltra în creier. Această căutare, care a durat mai mult de șase ani, a redus lista la o singură proteină: o proteină numită cistatină C.

„Au o piesă din puzzle”, spune Donald Weaver, neurolog și chimist la Institutul de Cercetare Krembil de la Universitatea din Toronto, Canada, care nu a participat la studiu. „Nu este imaginea completă, nici pe departe. Dar este o piesă interesantă”, adaugă acesta.