Noi manifestații împotriva extremei drepte sunt așteptate în peste 40 de orașe din Germania / Alternativa pentru Germania continuă să crească în sondaje

Zeci de mii de persoane sunt așteptate din nou să iasă duminică în stradă în Germania pentru a protesta împotriva partidului de extremă dreapta AfD și a ideologiei sale radicale, care s-a mobilizat la o scară fără precedent în întreaga țară în ultima săptămână, potrivit AFP.

Mitinguri au fost anunțate în aproximativ patruzeci de orașe (Berlin, Munchen, Bonn, Köln etc.), precum și în orașe mult mai mici. De asemenea, este prevăzută o manifestație la Dresda, capitala landului Saxonia, un bastion al partidului anti-migranți și anti-sistem Alternativa pentru Germania (AfD).

Peste 100.000 de persoane au ieșit deja în stradă sâmbătă în zeci de orașe, iar postul public de televiziune ARD a estimat la 250.000 numărul manifestanților din întreaga țară.

Această mobilizare reflectă șocul provocat de dezvăluirea, la 10 ianuarie, de către presa de investigație germană Correctiv, a unei reuniuni a extremiștilor la Potsdam, în apropiere de Berlin, unde, în noiembrie, s-a discutat un plan de expulzare în masă a străinilor sau a persoanelor de origine străină.

Ministrul de interne, Nancy Faeser, a mers până într-acolo încât a declarat în presă că această reuniune amintește de „oribila conferință de la Wannsee”, unde naziștii au planificat exterminarea evreilor europeni în 1942.

Printre participanți s-au numărat o figură a mișcării identitare radicale, austriacul Martin Sellner, și membri ai AfD.

Martin Sellner a prezentat un plan de a trimite până la două milioane de persoane – solicitanți de azil, străini și cetățeni germani care nu au fost asimilați – înapoi în Africa de Nord, potrivit Correctiv.

Această dezvăluire a zguduit Germania într-un moment în care AfD câștigă în mod constant teren în sondajele de opinie, cu doar câteva luni înainte de trei alegeri regionale importante în estul țării, unde intențiile de vot pentru partidul de extremă dreapta sunt chiar mai mari decât în restul țării.

Fotbalul și biserica s-au mobilizat

Mișcarea anti-imigrație a confirmat prezența membrilor săi la reuniune, dar a negat că ar subscrie la proiectul de „remigrație” prezentat de Martin Sellner.

Mai mulți lideri politici, inclusiv cancelarul social-democrat Olaf Scholz, care a participat la o manifestație la sfârșitul săptămânii trecute, au subliniat că orice proiect de expulzare a persoanelor de origine străină reprezintă un atac la adresa democrației.

Scholz a făcut apel la „toată lumea să ia atitudine – pentru coeziune, pentru toleranță, pentru Germania noastră democratică”.

„Republica se ridică”, a comentat săptămânalul Spiegel pe site-ul său după manifestațiile de sâmbătă. Demonstrații anti-AfD au avut loc zilnic în ultima săptămână. De vineri până duminică au fost planificate aproximativ o sută de mitinguri.

„Afară cu naziștii” și „Nu este loc pentru naziști” au fost cuvintele de pe pancartele manifestanților din Frankfurt, capitala financiară a Germaniei, unde aproximativ 35.000 de persoane au ieșit în stradă sâmbătă.

Politicieni, reprezentanți religioși și antrenori din Bundesliga, campionatul german de fotbal, au cerut populației să se mobilizeze împotriva acestui partid, care se află în prezent în fruntea sondajelor.

AfD continuă să crească

În ultimele luni, AfD a beneficiat de nemulțumirea publică rezultată din noul aflux de imigranți în țară și de disputele în curs între cele trei partide din coaliția guvernamentală, pe fondul recesiunii economice și al inflației ridicate.

Partidul de extremă-dreapta, care a intrat în parlament în 2017, s-a impus ferm pe locul al doilea în sondaje (aproximativ 22%), în spatele conservatorilor, în timp ce coaliția guvernamentală a lui Olaf Scholz cu ecologiștii și liberalii se confruntă cu o lipsă de încredere record.

În bastioanele sale din fosta RDG, AfD se află chiar în fruntea sondajelor de opinie cu peste 30%.

Cu șase luni înainte de alegerile europene, mai multe țări ale UE se confruntă cu un val de votanți de extremă dreapta care ar putea dezechilibra echilibrul puterii în Parlamentul European.