Skip to content

Germania și cele cinci țări din UE pe care le-a chemat încearcă să avanseze azi cu planul pentru o Europă „cu două viteze”. Ce își propun

Miniștrii din șase economii europene importante, printre care Germania și Franța, vor discuta miercuri planurile de a continua proiectele comune fără restul UE, în cadrul unui efort care își propune să ușureze luarea rapidă a deciziilor într-o perioadă de tulburări geopolitice, scrie Reuters.

Videoconferința, programată pentru ora 14:00 GMT, la care vor participa și miniștrii de finanțe și economie din Polonia, Spania, Italia și Olanda, vine în urma criticilor usturătoare lansate de oficiali din administrația președintelui american Donald Trump cu privire la timpul necesar blocului de 27 de țări pentru a lua decizii.

Ideea formării de coaliții ad-hoc – în cadrul unei așa-numite Uniuni Europene cu „două viteze” – care să permită unor țări din UE să deruleze proiecte fără a fi nevoie de acordul tuturor statelor membre le tentează de mult timp pe unele țări și a fost deja aplicată în cazul unor proiecte cheie, inclusiv moneda euro.

Însă ea capătă un nou impuls pe măsură ce Europa se confruntă cu o insecuritate tot mai mare, o creștere economică lentă și divergențe politice profunde.

„Acum este momentul pentru o Europă cu două viteze”, a declarat marți, la Berlin, ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil.

Germania vrea ca Europa „să supraviețuiască într-o situație geopolitică din ce în ce mai imprevizibilă”

Klingbeil dorește ca țările pe care le-a invitat la discuții să stabilească un program concret pentru consolidarea suveranității și competitivității Europei, potrivit unei scrisori consultate de Reuters.

„Pentru a supraviețui într-o situație geopolitică din ce în ce mai imprevizibilă, Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezistentă”, a scris Klingbeil în scrisoarea adresată omologilor săi, datată luni. Continuarea ca până acum în luarea deciziilor la nivelul blocului comunitar nu mai poate fi o opțiune, a adăugat ministrul german, în scrisoare.

Invitația precizează că aceasta este menită să fie un „start”, urmând ca o întâlnire de follow-up să aibă loc față în față, în marja următoarei reuniuni a Eurogrupului.

Cancelarul german Friedrich Merz a arătat o disponibilitate tot mai mare de a merge mai departe cu ideea lipsei de unanimitate în privința luării deciziilor, fie că este vorba de acordul comercial Mercosur sau de Ucraina.

Abordare flexibilă

De ani de zile, Franța a insistat să se avanseze în grupuri mai mici în ceea ce privește politicile care variază de la măsurile de protecție la importul de oțel până la energia nucleară, care rămân blocate la nivelul UE. Mulți dintre cei invitați la videoconferința de miercuri au fost de acord cu această abordare.

„Da, voi participa. Economia europeană trebuie să accelereze. Schimbările se produc prea lent”, a declarat ministrul polonez al finanțelor, Andrzej Domański, pentru Reuters.

Oficialii germani spun că abordarea grupului avansat va funcționa în diferite formate, în funcție de cine dorește să se alăture unui anumit proiect, și nu se va limita la cele șase țări.

„Dacă putem crea o masă critică preluând împreună conducerea în domenii esențiale, cu atât mai bine. Este important ca ritmul să nu fie stabilit de cei care doresc să facă cât mai puțin”, a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez al afacerilor europene.

Economia

Scrisoarea Germaniei include un plan în patru puncte pentru a promova o uniune a piețelor de capital ale UE, a consolida euro și a coordona mai bine investițiile în apărare și asigurarea materiilor prime.

Klingbeil a afirmat că această coaliție trebuie să acționeze mai rapid și în ceea ce privește uniunea de economii și investiții, pentru a crea condiții de finanțare mai bune pentru companiile europene.

În ceea ce privește euro, el a solicitat reducerea birocrației și consolidarea suveranității în domeniul plăților, pentru a evidenția rolul monedei ca refugiu sigur, bazat pe previzibilitate și statul de drept.

El a solicitat o mai bună cooperare în domeniul apărării, care, potrivit lui, ar trebui să fie ferm înscrisă ca prioritate în următorul buget multianual al UE.

De asemenea, trebuie consolidată reziliența lanțului de aprovizionare cu minerale critice, printr-un angajament strategic mai puternic cu partenerii internaționali, a afirmat ministrul german.