„O coaliție fragilă, cu partide slabe și servicii puternice, nu poate elimina privilegii” / Prognoze pentru 2026

„România va rămâne o țară cu o opinie publică puternic influențată de servicii secrete, influencerii lor, televiziuni «securiste» și idioți utili”, scrie Alina Mungiu Pipiddi, într-un articol de opinie în care face șapte predicții pentru ce se va întâmpla în anul 2026, inclusiv dacă va rezista coaliția și cu ce cost sau dacă se va reuși tăierea pensiilor magistraților.

1. Adevărul despre anularea alegerilor

Nu se va afla „adevărul” despre anularea alegerilor, pentru că el este deja cunoscut, dar din diverse motive — dintre care incompetența este doar unul — nu a fost comunicat corect. Georgescu putea și trebuia să fie eliminat din competiție pentru că a declarat finanțare zero și cheltuieli zero, o sfidare a legii electorale (Donald Trump a fost condamnat pentru o singură plată nedeclarată făcută printr-un intermediar).

În schimb, CSAT a preferat să invoce motive obscure. Cum în CSAT se află practic toți cei care conduc România, mesajul oficial a devenit confuz și contradictoriu, ceea ce nu se poate comunica. Cum nimeni nu a fost schimbat sau măcar sancționat — nici măcar Rareș Bogdan, care a folosit bani publici ai PNL pentru a sprijini campania lui Georgescu — comunicarea va continua la fel ca până acum, cu toate costurile politice și instituționale aferente.

2. Reforma statului pe dos

România va rămâne o țară cu o opinie publică puternic influențată de servicii secrete, influencerii lor, televiziuni „securiste” și idioți utili.

În acest context, nimeni nu va avea curajul să înceapă măcar discuția despre reforma CSAT, acest „executiv paralel”, mai puternic decât guvernul ales și o anomalie constituțională a democrației românești, deși bani împrumutați de la UE pentru apărare riscă să intre în gaura neagră și ineficientă a tuturor achizițiilor noastre pentru apărare. În schimb, se va continua atacarea Curții Constituționale, instituția care ar trebui să controleze executivul și adesea o face.

Această inversare a priorităților este alimentată inclusiv de „experți” în drept constituțional care își exprimă opiniile din poziții plătite de structuri militare sau de securitate.

3. Pensiile speciale: parțial și incomplet

Încercarea, justificată și din motive etice și din motive fiscale, de a tăia pensiile speciale și de a crește vârsta de pensionare pentru anumite categorii va avea rezultate limitate. Cel mult va afecta parțial magistrații, care sunt aproape unanim împotrivă, dovadă fiind contestarea la CCR făcută de plenul Înaltei Curți, peste o sută de oameni, nu doar șefa și gașca ei.

Impactul bugetar va fi redus și reforma nu va ajunge la serviciile secrete sau armată. Guvernul va continua să ia bani de la categoriile care nu pot exercita asemenea drepturi de veto.

O coaliție fragilă, cu partide slabe și servicii puternice, nu poate elimina privilegiile într-un stat fără o opinie publică obiectivă, unde fiecare consideră ce are el „drepturi” și ce au alții „privilegii”.

4. Justiția: începutul unui ciclu distructiv

România intră într-un ciclu periculos pentru justiție. Campanii publice construite din adevăruri selective produc resentiment social și oferă pretextul unei intervenții politice masive în sistemul judiciar.

Experiența internațională arată că acolo unde executivul „reformează” justiția prin forță — de la Peru la Albania — rezultatul nu este o justiție mai bună, ci una mai dependentă politic.

Da, în justiție există grupuri de influență, inclusiv unele apropiate de PSD. Dar sunt mai multe și au alegeri. Competiția internă e preferabilă controlului executivului. Reforma ar trebui să înceapă cu parchetele, acolo unde puterea politică are deja influență, nu prin folosirea procurorilor dependenți de guvern pentru a cere epurări generale și filtrări prin servicii. În Albania, vettingul promovat de UE a însemnat că serviciul secret controlat de guvern a curățat judecătorii corupți ai opoziției, lăsînd pe cei ai puterii la locul lor.

Situația amintește de Polonia din perioada fraților Kaczyński: justificări parțial reale au fost folosite pentru a subordona justiția. Serviciile, prin presa și influencerii lor, alimentează acest climat și împing noua și nepregătita președinție a lui Nicușor Dan în capcane politice. Dacă se continuă așa, România riscă proceduri la Curtea de Justiție a UE, cum a avut Polonia, care le-a pierdut.

Soluția nu este ca puterile statului să se „reformeze” reciproc, ci ca fiecare să se reformeze pe sine, sub presiunea societății civile. Așa funcționează democrațiile.

5. AUR: mult zgomot, puține rezultate

Sondajele vor continua să anunțe victorii spectaculoase pentru AUR, mai ales ca să țină la un loc coaliția de guvernare. În realitate, fără alegeri majore și cu un partid format din oportuniști, traseiști și oameni cu agende paralele, AUR nu va câștiga nimic semnificativ în 2026.

Fragmentarea extremei drepte va continua și îi va reduce eficiența politică. George Simion va fi atacat nu doar de adversari ideologici, ci și de rivali interni. Capitalul politic acumulat de Călin Georgescu nu va putea fi transferat integral nimănui și se va sparge în curente diverse.

6. Coaliția: stabilitate la calitate mediocră

Deși incapabilă să-și creeze o comunicare profesionistă – nici măcar un purtător de cuvânt unic și coerent – coaliția de guvernare va rezista. Niciun partid nu este semnificativ mai bun decât celelalte, iar premier mai bun decât Bolojan nu există în acest moment. Președintele a făcut din stabilitate obiectivul său principal. Nicio încercare de reformă meritocrată nu se anunță, cu vechiul obiectiv al Băncii Mondiale de a crea un serviciu de resurse umane profesionist la guvern ținut tot la sertar. Probabil se percepe că meritocrația ar destabiliza situația.

Cu puțin noroc, România va intra într-o fază de stabilitate în 2026, dar la un nivel mediocru de guvernare. Țara este pe primul loc în UE la creșterea corupției în ultimul deceniu și nu există nici măcar schița unui plan real de combatere a fenomenului. Pare acceptat tacit că prețul stabilității este tolerarea corupției. În schimb, tragem sfori și plătim PR să ne strecurăm în OECD, a cărei calitate tot scade pe măsură ce ia pe unii ca Mexic, Columbia, sau alde noi.

Nicușor Dan nu va fi suspendat, mai ales dacă e mai prudent, dar va continua să piardă popularitate în propria tabără, pentru că așteptările acestei tabere erau prea înalte față de realismul președintelui, care a ales să nu înceapă nici un fel de bătălii cu miză serioasă, dar final incert.

7. Educația: producția de analfabetism funcțional și pseudo-școli doctorale continuă

După ministrul „reformist” Daniel David, care a cedat atât austerității, cât și reformelor nominale, problemele din sistemul educațional rămân la fel. Scandalul cu miză în justiție în jurul lui Marinescu ignoră, precum cel din jurul lui Ponta altădată, faptul elementar că acum 25 de ani îndrumătorii dădeau doctoranzilor lor 2-3 cărți de ale lor să le copieze și acesta era doctoratul. A nu discuta faptul că ar trebui închise măcar unele școli doctorale de drept și că și azi la CNACTDU vin la acreditare doctorate în care prenumele lui Descartes e Gabriel, arătând că niciun membru al Comisiei nu a citit teza arată că nu există nici un interes real pentru reforma doctoratelor, a cărei flamă e agitată doar periodic și din motive politice.

La fel cu anafabetismul functional, a cărei reproducere e garantată și pe viitor. Societatea civilă nu are energia necesară pentru a elimina bacalaureatul depășit, programele școlare absurde sau monopolurile academice care dezbat detalii literare într-un sistem în care elevii termină școala fără să știe cine au fost Machiavelli sau Shakespeare, dar despre Cărtărescu e totdeauna ceva.

Comunitățile profesionale sunt parțial egoiste și parțial demoralizate după decenii de reforme false și salarii mici ca să aibă vreo inițiativă. Pierderea nu este doar educațională, ci democratică. O populație care știe să folosească aplicații pe telefon, dar nu înțelege lumea în care trăiește, nu devine electorat matur. Creșterea analfabetismului funcțional se va vedea tot mai clar la următoarele alegeri, cînd o masă de votanți care știe să rezerve avioane cu telefonul dar crede că dacă te vaccinezi îți crește coadă se va înghesui să-i dea expresie politică.

Acest text a fost publicat și pe platforma România Curată.