Răsturnare de situație. După ce inițial a fost condamnat la închisoare cu suspendare, un fost ministru PSD a fost declarat nevinovat de Înalta Curte

Înalta Curte de Casație Justiție a decis luni achitarea fostului ministru PSD al Sănătății Florian Bodog, actual senator, în dosarul în care a fost acuzat de abuz în serviciu. În primă instanță, completul de trei judecători al ICCJ hotărâse condamnarea fostului ministru la 2 ani de închisoare cu suspendare. Decizia instanței supreme este definitivă.

• Florian Bodog a fost acuzat de DNA că în perioada 2017-2018, când era ministru al Sănătăţii, a falsificat semnăturile pe două contracte de muncă pentru a acoperi faptul că o consilieră nu s-a prezentat nicio zi la serviciu, dar a încasat salariul timp de un an.

Un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției”.

Înalta Curte susține că „funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați”: „Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate”.

„Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional”, explică ICCJ într-un comunicat.

În privința infracțiunilor de fals intelectual, Înalta Curte a apreciat că „acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom”.

În primă instanță, completul de trei judecători al ICCJ a decis, în decembrie 2024, condamnarea lui Bodog la 2 doi ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu şi obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Oradea sau Protopopiatul Ortodox Român Oradea.

Acuzațiile DNA la adresa lui Florian Bodog

Potrivit DNA, în calitate de ministru al Sănătăţii, Florian Bodog ar fi acţionat în mod direct pentru ca Olivia Andreea Marcu, angajată în funcţia de consilier personal, să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract. Totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

Concret, spun anchetatorii, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, Bodog, deşi cunoştea că angajata sa în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu ar fi luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară.

Astfel, arăta DNA, consiliera ministrului, Olivia Andreea Marcu, ar fi obţinut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.