Ce angajați pot pierde „între unul și două salarii pe an” din cauză că prima zi de concediu medical nu se mai plătește. „Dacă mâine am un puseu, sunt pedepsit pentru că boala mi-a făcut rău”
O decizie care îi lovește cel mai mult pe pacienții cu afecțiuni cronice grave, care au nevoie de internări periodice, mulți dintre ei de spitalizare lunară. Așa vede Eduard Pletea hotărârea Guvernului de a nu mai plăti prima zi de concediu medical, începând de luna aceasta. El este unul din cei 10.000 de români care au scleroză multiplă. A continuat să lucreze, în pofida diagnosticului primit acum 11 ani.
- În timp ce Ministerul Sănătății susține că măsura este menită să „descurajeze concediile fictive”, Eduard Pletea vorbește despre o reglementare care „lovește exact în persoanele vulnerabile, care au de făcut tratament recurent în spital”.
- În cazul pacienților care merg lunar la tratament în spital, aceștia vor pierde anual, din start, 12 zile care nu le mai sunt plătite. Se pot adăuga, însă, episoade neprevăzute de boală: „Perioadele când ai o răceală clasică sau un puseu de boală. Pentru că, dacă te simți rău, iarăși trebuie să ajungi la spital, ca să te vadă un medic”.
- În urma criticilor din spațiul public, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că Ordonanța de Urgență privind neplata primei zile de concediu medical urmează să fie modificată prin introducerea unor „excepții explicite”. Proiectul noii variante a Ordonanței urmează să fie publicat în cursul zilei de astăzi în transparență decizională, a spus ministrul, pentru HotNews.
„O boală care atinge fix vârsta în care omul este la începutul carierei sau în plină carieră”
Eduard Pletea are 39 de ani. A fost diagnosticat cu scleroză multiplă în februarie 2015, își amintește el: „Chiar acum, în februarie, împlinesc 11 ani de la primul puseu de boală. 11 ani în care a trebuit să mă adaptez la regulile patologiei, care nu au fost mereu la fel”.
În toți acești 11 ani, Eduard Pletea a continuat să lucreze. „Am plătit taxe, am plătit asigurări”.
În situația lui, sunt mulți alți pacienți cu această afecțiune. În statisticile oficiale apar 10.000 de români care au scleroză multiplă. Este doar una din cele aproximativ 100 de tipuri de boli autoimune. În România, nu există registre naționale de pacienți, așa că nu este cunoscut numărul total de pacienți cu boli autoimune sau cu boli cronice, în general.
Scleroza multiplă este o boală inflamatorie cronică şi progresivă a sistemului nervos central, care afectează creierul, măduva spinării și nervii optici, pentru care în prezent nu există vindecare. Evoluţia bolii şi simptomele acesteia variază de la o persoană la alta, însă pot afecta aproape fiecare parte a corpului şi a sistemului nervos. Persoanele care suferă de scleroză multiplă pot avea simptome precum oboseală, dificultăţi de mers şi de vedere, probleme cu somnul sau depresie. Este „cea mai invalidantă boală” a adultului tânăr, fiind diagnosticată, cel mai frecvent, între 20 și 40 de ani.
„Acest lucru înseamnă că pacientul, de regulă, muncește. Este o boală care atinge fix acea paletă de vârstă în care omul este la începutul carierei sau în plină carieră”, explică Eduard Pletea.
Grație noilor tratamente, boala poate fi ținută sub control mult mai bine decât acum 20 de ani.
Impredictibil. „Nu putem ști de câte zile de concediu medical avem nevoie”
În dialogul cu HotNews, Eduard Pletea explică ce înseamnă lupta cu această boală, care implică nenumărate drumuri la spital și concedii medicale. Spune că „au fost ani mai complicați și ani mai buni”. Ani în care a avut 30 de zile de concediu medical și ani în care poate nu a avut nicio zi, în afara celor 12 zile pentru tratament – una pe lună.
După noile reglementări intrate în vigoare de la 1 februarie, pacienții cu boli cronice care merg lunar la tratament în spital vor pierde din start, an de an, 12 zile care nu le mai sunt plătite din concediul medical. Se pot adăuga, însă, episoade neprevăzute de boală.
„Poate fi un an doar cu cele 12 zile clasice de mers la tratament și de concediu medical – și doar atât ne dorim să fie, cei mai mulți dintre noi. Dar, în cel mai rău scenariu, pot fi 30 de zile pe an sau mai mult (în care pacientului nu i se plătește prima zi de concediu medical – n.red.). Sunt perioadele când ai o răceală clasică sau un puseu de boală. Pentru că, dacă te simți rău, iarăși trebuie să ajungi la spital, ca să te vadă un medic”, explică el.
Acest lucru înseamnă, spune Eduard Pletea, „între unul și două salarii pe an pierdute de o persoană cu o patologie precum scleroza multiplă, care este o boală impredictibilă – nu putem ști de câte zile de concediu medical avem nevoie sau dacă avem nevoie într-un an”.
În cazul bolilor cronice, este vorba despre tratamente care se administrează direct la spital. Și atunci, fiecare persoană trebuie să se învoiască sau sa își ia un concediu medical de o zi sau cel puțin o zi. Pentru că pentru administrarea acestor tratamente „nu poți să te învoiești o oră de la serviciu, pentru că niciodată, în fluxul de spital, noi nu stăm o oră la spital, în ziua respectivă”:
„Pot fi 3 ore, 4 ore sau 6 ore. Poate fi doar o oră, dar foarte rar se întâmplă acest lucru. Media mea personală este undeva la 3-4 ore de așteptare în spital. Așteptăm să ne facă foaia de internare de zi, să facă administrativ tot ceea ce au de făcut, apoi se administrează tratamentul, apoi se mai stă puțin în spital, după tratament, și abia apoi se pleacă acasă”.
„Nu pentru că nu își dorește sau pentru că se alintă”
În afară de concediul medical care se ia lunar pentru a primi tratamentul în spital, un pacient cu scleroză multiplă poate avea zile în care starea lui nu îi permite să ajungă la lucru.
„Nu pentru că nu își dorește sau pentru că se alintă. E o realitate a patologiei, care este foarte impredictibilă. Nu putem programa puseele de scleroză multiplă. Există o impredictibilitate în ceea ce privește felul în care ne simțim – astăzi sau mâine putem să ne simțim foarte bine și fix ziua următoare să nu mai avem mobilitate, vedere, să fie afectate: vederea poate fi dublă sau încețoșată, pot să apară parestezii sau semipareze”, subliniază Eduard Pletea.
El vorbește despre un număr total de „14 simptome” pe care pacientul cu scleroză multiplă le poate avea simultan. „Iar acestea sunt simptome invizibile, nu neapărat ușor de recunoscut – oboseala, lipsa de coordonare, paresteziile. Ele nu se văd, dar se trăiesc, din păcate”.
„Este o patologie care nu se vindecă. Nu avem tratamente de vindecare, ci doar tratamente care încearcă încetinirea progresului bolii. Dar nici aceasta nu este o certitudine, pentru că suntem persoane diferite, iar tratamentul funcționează diferit la fiecare persoană. La unii pacienți poate încetini, iar la alții nu. Poate fi nevoie de schimbarea tratamentului, de alte investigații etc. Este o boală care necesită o evaluare și o monitorizare destul de atentă”, mai explică Eduard Pletea.
„Cumva, dacă ești bolnav în România de astăzi și vrei să muncești, e ca și cum ești pedepsit”
Vestea că prima zi a concediului medical nu se mai plătește, începând de luna aceasta, „a impactat o comunitate extinsă de pacienți cronici”, mai spune Eduard Pletea, care este și președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative. „Cumva, dacă ești bolnav în România de astăzi și vrei să muncești, e ca și cum ești cumva pedepsit”, adaugă el.
Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative subliniază că atât el, cât și alți bolnavi stau în concediu medical atunci când chiar au nevoie de tratament sau de investigații imagistice.
Spune că și-ar dori ca sistemul medical din România să îi susțină pe el și pe alți pacienți pentru a putea lucra în continuare:
„Cu toții cred că ne dorim și suntem de acord că ideal este să fim cât mai mult timp în câmpul muncii, să plătim taxe, să fim validați social, personal, din toate punctele de vedere. Noi încercăm și încurajăm toți pacienții cu scleroză multiplă să rămână cât mai mult în câmpul muncii. Dar cum să putem face asta în continuare, dacă sistemul nu ne permite? Ne dorim un pic de demnitate, pentru că nu am ales noi să avem scleroză multiplă”.
„Avem deja povara unui diagnostic cronic”
Săptămâna trecută, Eduard Pletea a participat, alături de alți reprezentanți ai ONG-urilor de pacienți, la o întâlnire cu ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în care s-a cerut o soluție pentru ca bolnavii cu afecțiuni cronice care necesită internare periodică să fie exceptați de la neplata primei zile de concediu medical.
O săptămână mai târziu, Eduard Pletea spune că, în numele bolnavilor, roagă „tot sistemul de guvernare să încerce să găsească cât mai rapid o metodă prin care să sprijine pacientul cronic din România”.
Contactat de Hotnews la finalul săptămânii trecute, ministrul Alexandru Rogobete spunea că instituția pe care o conduce lucrează la o modificare pentru ca pacienților cu afecțiuni cronice și internări periodice să li se plătească și prima zi a concediului medical. El a adăugat că modificarea legislativă poate fi făcută până la finalul lunii februarie, fără ca pacienții cronici să fie afectați.
De cealaltă parte, Eduard Pletea spune că statul român „nu face altceva decât să adauge costuri și povară în spatele unor oameni care au nevoie de susținere din partea sistemului medical”: „Mâine, dacă un pacient cu scleroză multiplă are un puseu, îl pedepsim. Îl pedepsim pentru că boala îi face rău. Nu este corect!”.
Aceasta, în condițiile în care zilele de concediu medical neplătite nu sunt singurele costuri suportate din buzunarul unui pacient cronic. Este o povară pe bugetul familiei: bani de recuperare medicală sau bani de investigații medicale. De exemplu, pentru un RMN decontat de Casa de Asigurări de Sănătate se așteaptă luni de zile. Atunci, de multe ori pacienții cu boli cronice merg la clinica privată pentru a face aceste investigații, iar acolo un RMN costă 2.000 de lei.
„Sunt costuri infernale pentru un pacient cronic. Dacă adăugăm și faptul că i se ia din salariu, unde ajungem? Nu o să mai putem să avem oameni funcționali cu patologii cronice. Avem deja povara unui diagnostic cronic. Să mai avem și povara sistemului de sănătate mi se pare prea mult”, este concluzia lui Eduard.
INTERVIURILE HotNews.ro