Ilie Bolojan, după avertismentul JP Morgan că România a ajuns să împrumute sume record: Trebuie să asigurăm stabilitatea politică
„Ceea ce trebuie să facem este să asigurăm stabilitatea politică, indiferent de coaliție, indiferent de cine este premier”, a răspuns miercuri premierul Ilie Bolojan, întrebat de HotNews despre faptul că țara noastră a ajuns să se împrumute cu sume record de pe piețele externe. „Stabilitatea politică este un element de bază care generează costul dobânzii”, a punctat șeful guvernului.
„Nu există decât câteva soluții pe care le-au pus în practică toate țările care au trecut prin astfel de situații dificile ca România. Cu cât aceste soluții le punem în practică mai coordonat, cu cât suntem mai responsabili, cu atât costurile pe care le plătesc cetățenii sunt mai mici și se scurtează perioada. Asta înseamnă că indiferent cine va fi în guvernare nu vom putea să nu contractăm credite de pe o zi pe alta, deci România va lua în continuare credite”, a spus premierul, legat de avertismentele care au venit din partea băncii americane JP Morgan privind datoria publică a României.
De asemenea, economistul-șef al ING a atras și el atenția că România se apropie de un prag sensibil: în 2026, datoria publică va depăși 60% din PIB.
Întrebat miercuri cât se mai poate împrumuta România de pe piețele externe și ce soluție vede în condițiile în care, pe de o parte, există aceste semnale de alarmă, iar, pe de altă parte, coaliției i se cere să adopte reducerea taxelor locale sau „pachete de solidaritate”, Ilie Bolojan a precizat: „Important este să reducem atât cuantumul acestora, în sumă, dar foarte important este să ne reducem dobânzile. România, din păcate plătește niște dobânzi mai mari, pe de o parte datorită faptului că nu a prioectat nici predictibilitate bugetară”.
„Dacă am făcut ceva, este că am reușit să ținem bugetul sub control și am recâștigat încrederea piețelor în România, pentru că am generat cheltuieli de bază, structurale, mari, care trebuie reduse, pentru că nu ne-am încasat veniturile atât prin excepțiile care au fost nenumărate, dar nici prin neîncasarea lor – a celor stabilite, și pentru că, într-adevăr, datorită întârzierii în dezvoltare am avut investiții foarte mari care au trebuit suportate”, a adăugat el.
„Ceea ce trebuie să facem este să ținem aceste direcții importante, să asigurăm stabilitatea politică, indiferent de coaliție, indiferent de cine este premier. Stabilitatea politică este un element de bază care generează costul dobânzii. Cel puțin, probabil 0,5% – 1 procent din dobânzi este dat de perceptția de stabilitate, de măsuri care sunt adoptate”, a mai spus Bolojan.
„De exemplu, o țară parteneră cu România, Italiei i s-a îmbunătățit după mulți ani ratingul de țară pentru că a generat percepția de stabilitate. Aceasta este realitatea și asta se poate verifica. Sper să facem și noi acest lucru”, a conchis prim-ministrul.
Semnalul de alarmă de la JP Morgan
Dependența României de banii împrumutați de pe piețele externe este extrem de ridicată, a atras atenția Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan. Arabia Saudită împrumută de pe piețele externe sume foarte mari, însă în 2024 a fost depășită de România la acest capitol, a spus economistul JP Morgan.
„Am să vă dau niște cifre, deși n-aș fi vrut s-o fac. Vorbind despre dependența de piața externă, România s-a împrumutat în 2024 circa 19 miliarde de euro. Este practic cel mai mare împrumut din toate țările emergente – nu a mai împrumutat nimeni așa o sumă. În 2025, România a împrumutat 18 miliarde de euro, cu mult peste Polonia sau Turcia. În 2024, ne-am împrumutat mai mult decât Arabia Saudită, care se împrumută cu sume foarte mari”, a explicat Chidesciuc.
El este de părere că România are clar o problemă cu deficitul fiscal, care a antrenat și deficitul de cont curent. „Prin urmare, trebuie rezolvată această problemă fiscală. Guvernul se mișcă în această direcție, dar e nevoie de mai mult”, consideră bancherul de la JP Morgan.
Bugetul trebuie pus „pe dietă”
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc nu este singurul economist care a avertizat asupra datoriei publice a României.
Economistul șef al ING România, Valentin Tătaru, spune, într-o analiză transmisă HotNews, că România se apropie de un prag sensibil: în 2026, datoria publică va depăși 60% din PIB. Asta înseamnă, pe scurt, că statul a ajuns să se împrumute prea mult raportat la cât produce economia, explică el. Din acest moment, nu mai există spațiu de amânare: bugetul trebuie pus „pe dietă”, iar disciplina fiscală devine esențială.
Pentru investitori și agențiile de rating, problema României nu mai este „cât de repede prinde din urmă Vestul”, ci dacă reușește să-și repare finanțele, spune Tătaru.
Cu venituri bugetare slabe, cheltuieli rigide și nevoi mari de împrumut, riscul principal al României este lipsa de rigoare fiscală, mai consideră economistul-șef ING România.
Valentin Tătaru afirmă că intrarea în 2026 marchează o schimbare importantă: datoria publică nu mai crește „din inerție”, ci intră într-o zonă în care fiecare decizie bugetară contează.
Măsurile luate în 2025 – creșteri de taxe, limite de cheltuieli – nu au fost opționale, potrivit acestuia. Au fost necesare matematic, consideră Tătaru. Fără ele, datoria României ar fi scăpat rapid de sub control.
Consilier al lui Bolojan: 90% din taxe merg pe salarii și pensii
Miercuri, Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, a afirmat că presiunea pe datoria publică rămâne ridicată, în ciuda reducerii deficitului bugetar anul trecut.
„Presiunile suplimentare pe care le avem în buget, creșterea cheltuielilor de apărare, adică bugetul nostru este în continuare foarte tensionat”, a spus Dumitru, la Digi24.
Declarațiile acestuia au fost făcute în contextul în care liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, marți seară, că revenirea asupra deciziei privind creșterea taxelor la toate primăriile conform noii grile de impozitare nu este „un semn de slăbiciune, ci unul de maturitate”. El a spus că taxele și impozitele locale pot fi tăiate cu 50%.
Potrivit economistului Ionuț Dumitru, România se află pe ultima poziție în Europa din perspectiva ponderii veniturilor fiscale în economie.
„Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa”, a explicar Ionuț Dumitru. În opinia acestuia, problema nu este doar nivelul scăzut al încasărilor, ci modul în care acestea sunt folosite către cheltuieli sociale obligatorii.
Conform calculelor prezentate de economist, salariile bugetarilor și asistența socială aproape înghit cea mai mare parte din banii colectați.
„Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii”, a explicat economistul.
INTERVIURILE HotNews.ro