Laureatul Nobel în Economie Vernon Smith a devenit miercuri Doctor Honoris Causa al ASE

Miercuri seara, într-o ceremonie desfășurată în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, prof.dr. Vernon Smith, laureat al Premiului Nobel (pe care l-a împărțit cu Daniel Kahneman) a primit distincția de Doctor Honoris Causa al ASE. „Laudatio” a fost citită de prof. Claudiu Herțeliu, decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, iar premiul i-a fost înmânat de rectorul ASE, prof. dr. Nicolae Istudor.

Vernon Smith este un economist american foarte cunoscut, considerat unul dintre fondatorii economiei experimentale (ramura economiei care folosește experimente de laborator ca să testeze cum funcționează piețele și deciziile oamenilor).

A primit Premiul Nobel pentru Economie pentru faptul că a transformat experimentele de laborator într-un instrument serios pentru a analiza mecanismele economice (de exemplu: licitații, prețuri, tranzacții, cooperare, concurență).

Smith a arătat că multe teorii economice pot fi testate practic, în condiții controlate, nu doar deduse din teorii și calcule.

Instituțiile contează mai mult decât oamenii. Asta e una dintre ideile sale. Smith a arătat experimental că dacă ai instituții bune (reguli bune), chiar și oameni mediocri pot produce rezultate bune.

Și reciproca e valabilă, spune Smith: Dacă ai instituții proaste te vei trezi cu rezultate proaste chiar și din partea oamenilor inteligenți. Ceea ce e extrem de relevant pentru politici publice.

În economie mai există o fantezie: că piețele funcționează doar dacă oamenii sunt raționali, informați și disciplinați. Vernon Smith a făcut ceva mult mai simplu: a pus economia într-o sală de curs și a lăsat-o să vadă ce se întâmplă.

În experimentele lui, studenți fără experiență de „trading” au primit roluri de cumpărători și vânzători. În câteva minute, prin negocieri stângace și impulsuri de moment, piața a început să producă un rezultat surprinzător: prețurile au gravitat către prețul de echilibru, aproape ca în manuale. Nu pentru că oamenii erau perfecți, ci pentru că regulile erau suficiente.

Apoi, tot în laborator, Smith a arătat cum apar bulele speculative. El a creat o „acțiune” cu valoare fundamentală clară — atât de clară încât toți participanții o puteau calcula. Și totuși, prețul ei a urcat peste valoarea reală, s-a umflat într-o bulă, după care s-a prăbușit. Când experimentul s-a repetat, cu exact aceiași oameni, bula a apărut din nou, ca o slăbiciune umană de care nu te poți dezvăța.

Concluzia lui Smith a fost o lecție incomodă pentru politici publice: nu oamenii sunt mereu problema. De multe ori, problema este mecanismul. Schimbi regulile licitației, schimbi piața. Schimbi instituția, schimbi comportamentul. Iar uneori, între eficiență și haos, diferența e dată doar de o propoziție mică din regulament.

În discursul său de miercuri seara, prof Smith a vorbit despre Adam Smith, unul din pionierii economiei politice, cunoscut in principal pentru două lucrări clasice: Teoria sentimentelor morale (1759) și O anchetă asupra naturii și cauzelor avuției națiunilor (1776). Aceasta din urmă, adesea prescurtată ca Avuția națiunilor, este considerată capodopera sa, marcând începutul studiilor economice moderne ca sistem cuprinzător și disciplină academică.