După ce Ministerul Culturii a anunțat că normează munca artiștilor, actorii Teatrului Național din București ies marți în stradă. UNITER: „Nici în perioada comunistă nu era așa”

Un proiect pilot al Ministerului Culturii care prevede normarea timpului de muncă pentru artiști și personalul din teatrele naționale a generat critici în lumea artistică, iar pentru marți este anunțat un protest al actorilor Teatrului Național din București. „Creația artistică nu poate fi măsurată în ore și tabele”, spune UNITER, organizația profesională care reprezintă artiștii și profesioniștii din teatrul românesc. Un document protest al UNITER este semnat de artiști precum Victor Rebengiuc, Marcel Iureș, Radu Afrim, George Mihăiță și Vlad Zamfirescu.

Noile reguli îi obligă pe artiști să își prezinte programul săptămânal de lucru, să completeze rapoarte individuale de activitate și să semneze foi de prezență, măsuri pe care actorii le contestă pentru că, spun ei, transformă munca de creație într-o muncă de birou, potrivit News.ro.

Ministerul Culturii a publicat recent un set de instrucțiuni care prevăd normarea timpului de lucru pentru artiștii din instituțiile publice de spectacole la 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unor excepții, în funcție de specificul stagiunii. Potrivit documentului, artiștii ar urma să completeze fișe prin care să își justifice timpul de lucru, relatează Cultura la dubă. În urma criticilor, ministerul a anunțat ulterior că normarea este obligatorie doar pentru instituțiile aflate în subordinea Ministerului Culturii, nu și pentru cele ale autorităților locale, potrivit sursei citate.

„Creația artistică nu poate fi măsurată în ore și tabele”

În acest context, UNITER a transmis o scrisoare deschisă în care spune că proiectul Ministerului Culturii pune în pericol munca artistică și viitorul teatrului, pentru că tratează creația ca pe o activitate standardizată, ușor de înlocuit: „Când toți devenim interșanjabili într-un sistem cultural în care munca artistică nu există decât dacă este brutal normată, prezentul și viitorul comunității noastre artistice sunt puse în pericol”.

De asemenea, organizația susține că măsurile propuse nu fac decât să adâncească birocrația și să slăbească rolul artei în societate: „Considerăm că proiectul nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice”.

UNITER spune că problema de fond este încercarea de a reduce creația artistică la ore și tabele, deși natura acestei munci nu poate fi cuantificată administrativ: „Problema Ministerului Culturii este aceea că vrea să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala, emoția – stări care, alături de altele, toate la un loc sau separat, însoțesc și fundamentează actul creației și al interpretării artistice”.

În același timp, organizația atrage atenția că proiectul apare într-un moment dificil pentru teatre, deja afectate de lipsa fondurilor și de instabilitate: „Într-un context teatral vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, de interimate prelungite și de instabilitate crescută, actualele măsuri […] contribuie la decredibilizarea instituțiilor de spectacole și la înțelegerea lacunară a muncii artistice”.

UNITER mai subliniază că munca artistică nu poate fi evaluată după criterii de eficiență imediată: „Calitatea muncii artistice nu poate să depindă de o cuantificare pe modelul eficienței imediate tocmai pentru că are specificități și particularități neîncadrabile în paradigma de normare obișnuită.”

„Demersul este și unul profund imoral”

Un alt punct criticat de UNITER este numărul de ore prevăzut în proiect – 1.800 de ore pe an, dintre care 900 de repetiții. Organizația spune că aceste cifre arată o neînțelegere a modului în care funcționează munca artistică: „Cele 1.800 de ore, dintre care 900 de repetiții, sunt cifre care demonstrează o necunoaștere specifică a muncii artistice, o muncă în care orele propriu-zise de lucru sunt, de cele mai multe ori, greu de calculat în cifre precis stabilite.”

Mai mult, UNITER califică demersul drept imoral, în contextul reducerii finanțării pentru cultură: „Demersul este și unul profund imoral, cunoscută fiind reducerea substanțială a fondurilor în ultimii ani.”

Organizația mai susține că administrația culturală ar trebui să sprijine dezvoltarea culturii, nu să controleze în detaliu activitatea instituțiilor: „Rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile-cadru pentru dezvoltarea culturii din România și nicidecum de a interveni în micro-managementul instituțiilor culturale, prin impunerea de formulare-tip și programări săptămânale.”

Artiștii mai spun că o astfel de reglementare nu are precedent și că rigiditatea birocratică amintește de perioade mai vechi: „Resimțim șocați un parfum de nostalgie a anilor ’80, când politruci care nu aveau habar de fundamentele muncii artistice încercau să o reglementeze aberant. Ba chiar mai mult, am îndrăzni să reamintim: nici măcar în perioada comunistă reglementările nu erau atât de rigide birocratic. Nu există, de fapt, niciun precedent în cultura noastră instituțională pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pontate pe zile pentru artiști”.

În final, UNITER cere renunțarea la acest mod de lucru și spune că statul ar trebui să aibă mai multă încredere în artiști și în felul în care funcționează instituțiile culturale.

Scrisoarea este semnată de conducerea UNITER și de mai mulți artiști cunoscuți, printre care Dragoș Buhagiar, Aura Corbeanu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureș, Radu Afrim, George Mihăiță și Vlad Zamfirescu.

Protest anunțat la Teatrul Național

În acest context, actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, alături de angajații din zona tehnică și de producție, au anunțat un protest pașnic marți, la ora 14:30, în fața teatrului, față de aplicarea programului pilot transmis de Ministerul Culturii, la recomandarea Curții de Conturi. „Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, anunţă actorii Naţionalului bucureştean.

„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână”, iar o ora in scena presupune un consum emoţional  greu de cuantificat”, spun actorii TNB.

Ce spune ministrul Culturii

Ministrul Culturii, András Demeter, spune, într-o postare pe blogul său, că discuția despre pontaj pornește de la o confuzie. El afirmă că pontajul nu este ceva nou și că artiștii au fost plătiți dintotdeauna pe baza unei norme de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână: „Nu e testarea introducerii pontajului în teatre (…) ca noutate absolută.”

Potrivit lui Demeter, salariile se calculează deja pe baza pontajului, aprobat de conducerea instituției, care este unul standardizat: „Realitatea este că plata se face pe baza pontajului aprobat de conducerea instituției, uniformizat (un fel de Patul lui Procust).”

El afirmă că, în practică, pontajele sunt ajustate administrativ: „Plusul se taie, minusul se completează. Din pix ori din tastatură.”

Ministrul spune că această practică a devenit una de rutină și că tocmai această rutină poate deveni periculoasă pentru artiști, pentru că, la un control, plata salariului ar putea fi considerată nejustificată: „Pontarea cu 8 ore pe zi (…) a devenit o practică atât de obișnuită, încât (…) expun salariatul la riscul constatării caracterului necuvenit al respectivei plăți (și sancțiunii corelative: restituirea sumelor încasate).”

De aceea, Demeter susține că noile instrucțiuni nu urmăresc să schimbe munca artiștilor, ci să elimine această practică formală de completare a pontajelor: „Noile instrucțiuni ale ministerului au rolul de a elimina această fardare-îmbălsămare.”