Declarațiile de avere, un nou subiect de dispută. USR acuză partidele din coaliție că blochează restabilirea caracterului lor public

USR acuză „vechile partide” că nu vor ca declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului să fie publice, invocând opoziția parlamentarilor din Comisia de administrație publică a Camerei Deputaților, provenind din celelalte formațiuni ale coaliției, față de proiectul Uniunii care ar menține caracterul public al declarațiilor.

„Astăzi, în Comisia pentru administrație publică din Camera Deputaților, vechile partidele au votat împotriva proiectului USR care menține publice declarațiile de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici”, se spune într-un comunicat al USR, în care nu sunt nominalizate „vechile partide”, dar în care se precizează că doar deputații USR și AUR din comisie au susținut proiectul, restul votând împotrivă.

USR se referă la un proiect pe care parlamentari ai săi l-au depus în octombrie 2025, prin care declarațiile de avere rămân publice. Proiectul a fost depus ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care dus la blocarea publicării declarațiilor.

„Astăzi, acest proiect de lege a fost dezbătut în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, din care fac parte. Însă, din păcate, deputații din celelalte partide nu au votat favorabil. În lipsa acestor modificări, din iunie, nu vom mai putea vedea declarațiile de avere ale demnitarilor și vom pierde un instrument esențial de luptă împotriva corupției și averilor nejustificate. Știu că unii și-ar dori asta, dar atât cât ține de noi, nu vom permite acest lucru!”, a declarat deputatul USR Cristian Brian.

Ce a decis CCR privind declarațiile de avere

Curtea Constituțională a decis, pe 25 mai, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților. De asemenea, judecătorii constituționali au declarat neconstituțional articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

„Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.

În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală”, argumenta, la acea vreme, Curtea Constituțională.

Proiectul USR prevede că declarantul va menționa și averile membrilor de familie, fiind însă responsabil doar pentru informațiile pe care le putea cunoaște în mod rezonabil. Totodată, documentele vor fi publice, dar vor fi anonimizate datele personale ale membrilor de familie și adresele exacte ale bunurilor imobile, păstrând doar indicarea județului sau a țării unde acestea se află.

Cei de la USR susțin că decizia CCR nu introduce o interdicție expresă a publicării declarațiilor de avere, cu tot cu averile rudelor, ci solicită doar mai multă grijă față de protejarea vieții private.