Guvernatorul uneia din cele mai mari bănci centrale europene a demisionat brusc, invocând motive personale

Vestea a surprins pe toată lumea. Guvernatorul Banque du France, François Villeroy de Galhau, a anunțat pe neașteptate că se va retrage din funcție în iunie, cu un an înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat.

„Mi se pare, după aproape 11 ani, că îmi voi fi îndeplinit partea esențială a misiunii mele”, a anunțat François Villeroy de Gallo, în vârstă de 67 de ani, într-o scrisoare adresată personalului Băncii Franței.

În septembrie 2015, președintele de atunci al Republicii Franceze, François Hollande, l-a nominalizat pentru funcția de guvernator al Băncii Franței. După ce a primit aprobarea Parlamentului, a fost numit guvernator al Băncii Franței în Consiliul de Miniștri la 30 septembrie 2015 și a preluat funcția la 1 noiembrie 2015 pentru un mandat de 6 ani.

În octombrie 2021, președintele Republicii, Emmanuel Macron, a propus ca acesta să fie numit în funcție pentru un al doilea mandat, o decizie aprobată de membrii Parlamentului și apoi ratificată de Consiliul de Miniștri la 27 octombrie 2021.

Villeroy de Galhau a condus Banca Franței printr-o perioadă economică turbulentă, marcată de primul mandat al lui Donald Trump, criza Covid-19 și războiul din Ucraina. Pledând pentru controlul cheltuielilor publice, bancherul central a condus o reorganizare majoră a Băncii Franței, reducând personalul cu aproape 30% și începând construcția unei noi fabrici de tipărire a bancnotelor.

În 2022, guvernatorul băncii centrale franceze a fost grav rănit la Basel, Elveția, când un elvețian în vârstă de 39 de ani l-a lovit în cap cu un ciocan. Motivul atacului nu a fost cunoscut, dar atacatorul a fost condamnat pentru tentativă de omor. Un tribunal din Lausanne a considerat că atacatorul suferea de schizofrenie.

„Angajament și dăruire”

Ministrul francez al Economiei, Roland Lequier, a lăudat „angajamentul și dedicarea lui François Villeroy de Gallhau, care a condus economia franceză prin ani de transformare profundă”.

„Acțiunile sale au fost întotdeauna ghidate de rigoare, independență și preocupare pentru interesul public. Doresc să-i exprim recunoștința mea pentru munca depusă în slujba stabilității financiare a țării noastre”, a adăugat ministrul francez de finanțe.

De câteva săptămâni însă, circulă zvonuri pe coridoarele Băncii Franței despre o posibilă plecare anticipată a sa. Conform informațiilor, el l-ar fi informat pe președintele Emmanuel Macron, precum și pe șefa BCE, Christine Lagarde, întrucât este și membru al Consiliului de administrație al Băncii Centrale Europene.

Într-o declarație pe această temă, Lagarde spune: „Am un respect profund pentru decizia personală a lui François Villeroy de Galhau de a demisiona din funcția de guvernator al Băncii Franței după 11 ani de servicii loiale și dedicate pentru binele comun al Franței și al Europei.

Consiliul Guvernatorilor a beneficiat enorm de realismul combinat cu convingerile și viziunea europeană puternică pe care le aduce întotdeauna la masă. Contribuțiile sale prietenoase, ample, orientate spre muncă în echipă, binevoitoare și constant bine articulate au îmbogățit foarte mult discuțiile noastre”.

Villeroy de Galhau va prelua apoi președinția unei fundații catolice dedicată protecției copiilor

„Această nouă misiune într-un sector social cheie este foarte importantă pentru mine, permițându-mi să continui să servesc interesul public”, a comentat bancherul central.

Demisia bancherului central plasează însă Franța într-o fază dificilă. Economia franceză se luptă pentru supraviețuire. Francezii au rămas constant în urma restului Europei timp de mai bine de un deceniu. Povara datoriilor face țara mai vulnerabilă la șocurile externe și îi slăbește poziția în cadrul Uniunii Europene.

Banca Franței estimează că incertitudinea internațională și națională și instabilitatea politică costă Franța 0,5 puncte din PIB. Iar alte 0,2 puncte din PIB se pierd exclusiv instabilității politice naționale. Având în vedere că creșterea PIB-ului în 2025 este prevăzută la 0,9%, se estimează că aceasta ar fi putut ajunge la 1,4-1,5%.

Pentru 2026, Banca Franței prognozează o creștere stabilă, sau chiar o creștere foarte ușoară, la 1% (1,2% în zona euro). Se preconizează că rata șomajului va continua să crească lent înainte de a începe să scadă din nou în 2027. În același timp, consumul gospodăriilor ar putea crește și ar putea deveni din nou motorul creșterii economice franceze.

Principala și cea mai urgentă problemă a Franței este deteriorarea finanțelor publice. Datoria publică este în creștere, iar odată cu ea, și povara rambursării, dobânzile reprezentând deja 2,3% din PIB, dublu față de povara Germaniei. În 2027, potrivit economiștilor Comisiei Europene, plățile de dobânzi la datoria publică vor costa 2,8% din PIB-ul Franței, comparativ cu doar 1,2% în Germania.

În timp ce PIB-ul pe cap de locuitor al țării, la paritatea puterii de cumpărare, era puțin peste media zonei euro în 2013, anul trecut a fost cu 7% mai mic în 2024. Anul acesta, se așteaptă ca PIB-ul pe cap de locuitor al Franței să fie sub cel al Italiei.

Țara joacă acum în divizia a doua, un termen folosit în fotbal pentru a evita crudul adevăr: francezii au devenit constant mai săraci decât restul continentului în ultimii 12 ani. Dezindustrializarea a avut, de asemenea, un impact negativ asupra economiei: comerțul exterior francez a înregistrat un deficit de peste 70 de miliarde de euro în ultimele 12 luni. „Orice șoc extern din următorii ani va avea consecințe foarte grave nu numai pentru Franța, ci și pentru UE însăși”, estimează economiștii europeni.