Avertisment din BNR privind liberalizarea pieței gazelor. Ce efecte poate avea asupra inflației. „Cifra invocată nu este, din păcate, greu de atins”

Banca Națională a României a avertizat, prin vocea lui Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație, că există riscul ca inflația să depășească 10%, dacă piața gazelor va fi liberalizată la 1 aprilie, așa cum era în plan. Între timp, premierul Ilie Bolojan a propus amânarea cu un an a momentului liberalizării, până în 2027. Dar elimină acest lucru toate riscurile?

După un vârf al inflației de 9,9% în august, valoarea indicatorului a început să scadă spre finalul anului trecut, iar BNR se așteaptă în continuare la dezinflație. Există însă riscuri importante, unul dintre ele fiind liberalizarea pieței gazelor, spun oficialii băncii. 

Și un avertisment în acest sens a fost lansat încă de acum două luni. 

„Este de salutat că revenim la o piață unde statul este mai puțin implicat în sectorul privat, însă timingul contează”, spunea, în decembrie, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

El a precizat atunci, că în funcție de momentul în care are loc liberalizarea, este posibil ca inflația să se duca „mai degrabă în sus decât în jos”. 

Și a subliniat: „Contează când se întâmplă. Dacă s-ar întâmpla la mijlocul anului sau după, atunci am putea evita o inflație cu două cifre”.

HotNews a întrebat BNR dacă estimările făcute de Cristian Popa în decembrie sunt valabile sau s-au modificat de atunci. 

„Evaluarea este una de principiu, dar depinde evident de prețul gazului la data liberalizării. Cum am mai spus, riscul de creștere a presiunii inflaționiste este real, iar când inflația anuală este aproape de 9, cifra invocată nu este din păcate greu de atins”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Ce urmări a avut liberalizarea pieței de energie 

El a amintit și că eliminarea  plafoanelor la energie electrică din iulie 2025 „a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației”. 

Suciu a subliniat că există încă multe incertitudini cu privire la această decizie și a făcut referire la un paragraf din minuta ședinței Consiliului de Administrație al BNR din 9 ianuarie:

„S-a convenit că acțiunea factorilor pe partea ofertei rămâne totuși o sursă de riscuri în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, dar mai cu seamă incertitudinile asociate evoluției pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu”. 

Altfel spus, pe termen scurt, există riscul ca prețurile să crească, mai ales din cauza scumpirii curentului, însă și din cauza incertitudinilor legate de prețurile la alimeante și gaze.  

Totodată, în ultimul raport asupra inflației, din noiembrie 2025, menționează că „liberalizarea pieței gazelor naturale, odată cu expirarea schemei de plafonare, prevăzută pentru luna aprilie 2026, ar putea genera presiuni inflaționiste importante, a căror magnitudine va depinde de condițiile de pe piețele internaționale de energie de la acel moment”.

Suciu a menționat că aceste evaluări au fost transmise tuturor factorilor de decizie, cum se întâmplă de regulă cu documentele BNR.

Consiliul Concurenței recomandă liberalizarea la 1 aprilie 

Pe de altă parte, însă, analizele Consiliului Concurenței arată că nu există un risc iminent de explozie a prețurilor.

„Din toate analizele pe care le avem, nu a reieșit că ar fi un pericol iminent și serios de explozie a prețurilor gazelor. Din ofertele celor mai mari furnizori a reieșit că prețurile ar fi fost în jurul valorii prețului de acum din piață”, a spus, marți, Dan Pascu, vicepreședintele Consiliului Concurenței.

Potrivit acestuia, consumatorii vulnerabili ar trebui protejați prin măsuri de ajutor țintite, așa cum se întâmplă în restul țărilor europene.