Un grup de cercetători susține că AI poate folosi o fotografie a ta pentru a prezice ce salariu vei câștiga

O imagine valorează cât o mie de cuvinte sau, poate, un plus consistent la salariu. Cercetători din mediul academic susțin că trăsăturile de personalitate deduse cu ajutorul analizei fotografiilor cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) pot prezice cum se vor descurca pe piața muncii persoanele reprezentate, relatează The Register.

Grupul de cercetători din Statele Unite și Israel subliniază că nu pledează pentru o astfel de practică, deoarece extragerea personalității din imagini faciale este, în mod fundamental, discriminatorie. Chiar și așa, spun ei, evaluarea personalității este deja larg răspândită în departamentele de resurse umane, iar instrumentele AI care oferă evaluări de personalitate sunt adoptate rapid.

Prin urmare, ei argumentează că este necesară o evaluare academică a acestei tehnologii.

Într-un articol publicat luna aceasta și intitulat „AI Personality Extraction from Faces: Labor Market Implications” („Extragerea personalității din fețe cu ajutorul AI: implicații pentru piața muncii”), autorii descriu modul în care au folosit imaginile faciale de pe LinkedIn ale peste 96.000 de licențiați în administrarea afacerilor (MBA) pentru a extrage trăsăturile lor de personalitate. Ei s-au axat pe așa-zisele trăsături „Big Five” ale persoanelor respective – Deschiderea (Openness), Conștiinciozitatea (Conscientiousness), Extraversiunea (Extraversion), Agreabilitatea (Agreeableness) și Nevrotismul (Neuroticism).

Studiul realizat de cercetători nu e lipsit de controverse

Algoritmul de învățare automată (Machine Learning) utilizat de cercetători a fost descris inițial într-un articol publicat în 2020 în revista Scientific Reports, intitulat „Assessing the Big Five personality traits using real-life static facial images” („Evaluarea trăsăturilor de personalitate Big Five folosind imagini faciale statice din viața reală”).

A fost unul dintre aproximativ 24 de articole citate ca exemple de „pseudoștiință spălată prin Machine Learning” într-un studiu din 2024 intitulat „The reanimation of pseudoscience in machine learning and its ethical repercussions” („Reanimarea pseudoștiinței în învățarea automată și repercusiunile sale etice”).

Însă, potrivit autorilor noului articol, algoritmul „folosește trăsături faciale pentru a prezice personalitatea auto-raportată, nu percepțiile altora asupra personalității bazate pe aspectul vizual”.

Cu alte cuvinte, autorii încearcă să spună că modelul lor nu imită „judecata superficială” umană, ci pretinde că identifică corelații între trăsături faciale și profiluri psihologice reale, auto-raportate – ceea ce nu este lipsit de controverse și discutabil din punct de vedere științific.

Autorii spun că algoritmul lor chiar poate deduce trăsături de personalitate din fotografii

Cert este că, aplicând acest algoritm, autorii spun că au constatat „că trăsăturile de personalitate deduse din caracteristicile faciale oferă o putere predictivă incrementală substanțială pentru rezultatele de pe piața muncii”.

Cercetătorii au concluzionat că utilizarea învățării automate pentru a deduce trăsături de personalitate din imagini faciale a produs predicții precise privind rangul universității la care persoana din fotografie și-a luat diploma, nivelul inițial al remunerației, traiectoria salarială și tranzițiile profesionale.

Dacă un departament de resurse umane ar folosi o tehnică similară pentru a evalua personalitatea candidaților la poziții manageriale, rezultatul ar putea servi drept o prognoză a performanței viitoare a candidatului pe piața muncii – oricât de părtinitoare ar fi aceasta.

Iar cercetătorii spun că acest lucru se întâmplă deja, în SUA și alte țări, cel puțin.

Cercetătorii spun că angajatorii folosesc deja astfel de instrumente bazate pe AI

Marina Niessner, profesoară asociată de finanțe la Indiana University și unul dintre autorii studiului, a declarat pentru The Register că actori precum băncile folosesc deja chestionare de personalitate în deciziile de angajare și promovare și că firmele de recrutare bazate ce folosesc AI încep să utilizeze în interviurile prin apel video tehnologii precum analiza trăsăturilor de personalitate.

„Mediul de reglementare, după cum probabil știți, este foarte incert”, a subliniat Niessner. „Așa că nu credem că aceasta este neapărat o modalitate validă de a face lucrurile [sau] că firmele ar trebui să procedeze astfel. Dar cred că este extrem de important să existe o evaluare academică a acestor metodologii, dacă va exista măcar o discuție de reglementare în jurul lor”, a mai spus ea.

Ceilalți autori ai studiului sunt cercetători de la Facultatea de Business Wharton din cadrul Universității Pennsylvania, de la Universitatea Yale și de la Universitatea Reichman din Israel.