Mai puțin de jumătate dintre copiii din România au fost vaccinați împotriva rujeolei în 2025. Avertisment Salvați Copiii: „Cea mai gravă criză din ultimele decenii”

Mai puțin de jumătate – 47,4% – dintre copiii din România care ar fi trebuit să primească, anul trecut, prima doză de vaccin ROR au fost imunizați, arată datele Organizației Salvați Copiii. Prima doză de vaccin ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) se administrează începând cu vârsta de un an.

„Aproape jumătate dintre copiii României nu au primit nici măcar o doză de vaccin ROR la vârsta recomandată. Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de îmbolnăvire și de deces din cauza unei boli care poate fi prevenită. În comunitățile rurale în care lucrăm, am demonstrat că vaccinarea poate crește de la 50-60% la aproape 100% atunci când există echipe dedicate, informație corectă și relații de încredere cu familiile”, afirmă Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al Salvați Copiii România.

Reprezentanții celui mai mare ONG pentru drepturile copilului consideră că „România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii.”

Potrivit acestora, „tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă)”.

8 din 10 cazuri de rujeolă la nivel european se înregistrează în România

Între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă la nivelul Uniunii Europene a fost de 32.265, dintre care 27.568 proveneau din România (27.568). A doua țară din top este la mare distanță – Italia, cu 1.097 de cazuri, arată datele Centrului European pentru Controlul Bolilor.

În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă, potrivit INSP. De altfel, în România a fost declarată oficial epidemie de rujeolă, în acea perioadă.

În România, „rujeola circulă continuu în populație, fără întrerupere”

Dintre vaccinurile administrate copiilor care fac parte din calendarul național de vaccinare, vaccinul ROR are cea mai redusă rată de acoperire națională:

• vaccinul BCG împotriva tuberculozei – 93,5%
• vaccinul Hep B împotriva hepatitei (3 doze) – 55,0%
• vaccinul DTPa împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular (3 doze) – 55,0%
• vaccinul VPI polio inactivat împotriva poliomielitei (3 doze): 55,0%
• vaccinul Haemophilus influenzae tip b împotriva infecțiilor bacteriene invazive (3 doze) – 55,0%
• vaccinul pneumococic (3 doze) – 54,0%
• vaccinul ROR (prima doză) – 47,4%.

În ceea ce privește vaccinarea împotriva rujeolei, într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%, arată o analiză Salvați Copiii, pe baza datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP.

Ratele de imunizare pentru toate vaccinurile sunt sub ținta de 95% recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.

Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei (RVC, septembrie 2025) , România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană a OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație, fără întrerupere.

Dezinformarea din social media, printre cauze

Principalele cauze identificate de Salvați Copiii țin de carențele informaționale, dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.

De asemenea, reprezentanții organizației consideră că ar fi necesare training-uri în comunicare pentru personalul medical, precum și dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.

Studiul Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie” al Salvați Copiii a explorat perspectivele a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari ce au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural.

Studiul a identificat:

• Barierele atitudinale și comportamentale, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
• La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
• În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.
• Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.
• Medicii de familie identifică multiple obstacole la nivel sistemic, precum absența consecințelor pentru nevaccinare și desființarea vaccinării în școli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, în special în comunitățile vulnerabile și izolate.
• Din perspectiva medicilor de familie, barierele culturale și sociale, precum și mobilitatea ridicată a familiilor, complică și mai mult eforturile de vaccinare.
• În plus, în interacțiunea cu părinții, medicii observă că frica de reacții adverse și lipsa percepției privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea acestora să-și vaccineze copiii.
• Pentru a crește ratele de vaccinare, medicii identifică nevoi multiple și interconectate. La nivel național, ei solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare și educare.
• La nivel local și operațional, principalele nevoi includ: extinderea rețelei de asistență medicală comunitară, reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienților către cabinete și o mai bună implicare a reprezentanților minorităților.
• O nevoie specifică frecvent menționată este reintroducerea vaccinării în școli, care în trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinală.
• Medicii subliniază și importanța dezvoltării propriilor abilități de comunicare prin participarea la cursuri specializate.