Ce se întâmplă cu păcănelele interzise de Guvern: „Le-au scos fix pe cele 10% unde puteai miza mai puțin”, spune o organizație din piață. Ce zic autoritățile

Într-o retrezire bruscă a unui conflict mai vechi, Guvernul României e acuzat de către partea interesată din industria jocurilor de noroc de o intervenție țintită în piața de gambling, și anume scoaterea din uz a unui anumit tip de jocuri de noroc, numite „păcănele limitate” – AWP. 

• Acestea sunt aparate cu mize și câștig limitat (Amusement With Prize). Marcel Ciolacu este arătat cu degetul de patronatul care grupează în general micile firme de jocuri de noroc – el e cel care le-a interzis acum doi ani.
• Pe de altă parte, un jucător de păcănele atrage atenția că el a devenit dependent tocmai practicând la acest gen de jocuri, prezentate de o parte a industriei drept “mai puțin nocive”.
• Conflictul recent atât din industrie, cât și dintre o parte a pieței și administrația națională, se adaugă unei probleme aproape neaccesată de autorități, despre care tot recent a relatat, într-o serie de investigații, GOLAZO.ro: „Caracatița pariurilor ilegale”. 

O controversă intensă în piața jocurilor de noroc din România are în centru un tip specific de „păcănele”. Din 90.000 de aparate disponibile în România în 2022, aproape 10.000 erau AWP, adică aparate cu mize și câștig limitat (Amusement With Prize). 

Doru Gheorghiu, reprezentantul asociației Exprogame (Patronatul Organizatorilor, Producătorilor și Exploatatorilor de jocuri de noroc), spune că „aceste aparate cu miză limitată au fost scoase din piață „pe sub mână” în 2023-2024 de către guvernarea Ciolacu”. Decizia a fost luată fără vreo explicație logică, pretinde Gheorghiu.

Aparatele rămase pe piață (aproximativ 45.000 în toată țara azi) au mize și câștiguri nelimitate. Se poate miza inclusiv 100 de lei la o „mână”, iar câștigurile sau bonusurile promise sunt imense – 100.000 de euro sau, uneori, autoturisme de lux. 

Cât se joacă

În același timp, sloturile AWP aveau o limită de maximum 2 lei pe spin și un câștig de cel mult 1.000 de lei. Adică de 50 de ori mai puțin, fără jackpoturi suplimentare. 

În România, conform unui raport al BNR, românii au participat la jocurile de noroc cu echivalentul a 2,5 miliarde de euro, doar online, cu cardul, în anul 2023. Acestea nu sunt pierderile, ci banii mizați. O parte din sume revin la cei care joacă, drept câștig.  

O altă statistică, a INS, arată că cifra totală, în care intră și jocurile în agențiile fizice, inclusiv „păcănelele” a fost pe primele 6 luni ale lui 2025 de 1,1 miliarde de euro. De asemenea, e vorba de banii cu care oamenii participă la gambling, din care o parte se întorc drept câștiguri.

„Sub declarațiile aparent pline de bune intenții ale Guvernului Ciolacu s-a derulat, de fapt, o amplă acțiune de <modelare> a pieței în favoarea marilor companii de jocuri. Actualul Guvern are ocazia de a îndrepta această situație pentru că piața neagră a explodat, iar dependența nu dă semne că a fost combătută, așa cum promitea Ciolacu. Ba, mai mult, s-a făcut și o gaură bugetară de zeci de milioane!”, susține Doru Gheorghiu, reprezentantul asociației Exprogame.

Distracție versus adicție

„A fost o alegere bizară, pentru că acest tip de aparat este pe larg încurajat în țările cu gambling dezvoltat din vestul Europei. Îl găsești peste tot, în aeroporturi, tutungerii sau baruri în Germania, Austria, Italia sau Spania”,  a descris situația un angajat din industrie. 

„La noi a fost însă interzis de Marcel Ciolacu și oamenii lui! Cu alte cuvinte, au fost eliminate cele mai puțin periculoase, dar lăsate pe piață cele unde poți juca pe mize mari și, prin urmare, poți pierde sume uriașe foarte repede”.

Există însă și opinii contrare, care susțin că aparatele cu miză mică nu sunt în niciun caz mai puțin nocive, ci doar “aceeași Mărie cu altă pălărie”.

„AWP-urile sunt doar o altă mască pentru același viciu. Eu nu am devenit dependent de jackpoturi de 500.000 lei. Am pierdut mii de lei la sume mici, constant, compulsiv. Și 2 lei pe spin pot ruina un om, când e prins în cercul dependenței”, a spus un jucător de „păcănele”, într-o declarație pentru PlayResponsibly.ro. 

Conform siteului de investigații Snoop, o metanaliză realizată în septembrie 2023 pe 23 studii din perioada 2016-2022 arată că prevalența dependenței de jocuri de noroc într-o populație este, în medie, de 1,3% în populația adultă (la care se mai adaugă 2,43% jucători la risc). Dacă declinăm cifrele pentru România, asta ar însemna peste 200.000 de români afectați de dependență și încă aproximativ 400.000 cu consum problematic/la risc.

Alte cercetări spun că un jucător cu probleme generează probleme la alți 7 membri ai familiei, prieteni etc. În plus, dependența de jocurile de noroc are cea mai mare rată de sinucidere dintre toate tulburările adictive. Un studiu norvegian din 2024 a stabilit că sinuciderea a fost principala cauză de deces în rândul persoanelor dependente de jocuri de noroc. 

22% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, conform unui studiu al Centrului de Studii în Idei Politice, citat de Euronews.

Ce spune ONJN: „Ar putea fi introduse, dar trebuie să putem controla corect fenomenul”

Mai mulți reprezentați din industria jocurilor de noroc presează pentru reintroducerea AWP-urilor pe piață. Ei admit că sunt direct interesați. 

„De ce ne-au scos?! N-a fost nici logic, nici util pentru industrie sau pentru jucători. Aparatele AWP trebuie băgate iar în circuit. Ar fi cea mai eficientă alternativă de combatere a dependenței. A limita miza posibilă și câștigurile promise și a nu oferi mirajul unui jackpot înseamnă a nu permite individului să piardă sumele care îl aduc în zona dramei personale. În toată Europa este încurajată exploatarea de aparate cu risc limitat, numai la noi sunt interzise! Actuala guvernare trebuie să rezolve problema. Asta ar aduce și plus de colectare bugetară”. 

Vlad Soare, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, a spus pentru HotNews că “în măsura în care ONJN devine o instituție puternică și eficientă, având instrumente de control corect dimensionate, discuția reintroducerii AWP-urilor ar putea fi redeschisă”. 

Oficialul admite faptul că „studiile arată că AWP-urile nu generează un risc social mai mare, acestea fiind aparate cu risc limitat, în vreme ce slot-urile clasice sunt aparate cu risc nelimitat. Cu toate acestea, AWP-urile trebuie să fie folosite în mod corect și să fie verificate în mod eficient”. 

La ce se referă? 

„Deși la momentul interzicerii lor nu eram implicat în ONJN, știu că în piață a fost identificat un risc real, existând o suspiciune rezonabilă că anumiți organizatori de jocuri de noroc, pentru aparatele de tip AWP, schimbau / modificau plăcile de joc, astfel încât acestea să devină în realitate mijloace de joc cu risc nelimitat, evitând astfel taxarea specifică”.  

„Ideea exploatării aparatelor de tip AWP nu este una rea, însă instituția de control (ONJN) trebuie să fie suficient de puternică pentru a putea realiza un control real și eficient. În prezent, instituția deși aduce venituri la bugetul de stat de peste 1 miliard de euro anual, are un buget limitat, de doar 6 milioane de euro, este subdimensionată și nu beneficiază de instrumente eficiente de control”, spune Vlad Soare, președinte ONJN.

Vlad Soare a vorbit despre problemele instituției pe care o conduce. El vizează corectitudinea unora dintre angajații ONJN. 

„Deși există și funcționari extrem de corecți și performanți în ONJN, am identificat și indicii serioase privind anumite probleme de integritate, motiv pentru care am demarat un amplu proces de reformă instituțională pe care îmi doresc să îl pot duce la capăt. Sunt un susținător al ideii ca poliția să dobândească atribuții de control alături de lucrătorii ONJN, iar în paralel, am demarat procesul de digitalizare a instituției”. 

Păcănelele „oficiale” s-au înjumătățit față de acum 3 ani

ONJN a pus la dispoziția redacției statistici oficiale despre numărul aparatelor de jocuri de noroc autorizate pe teritoriul României. 

Iată cifrele: 

70 de organizatori de jocuri de noroc care desfășoară activitate cu slot-uri erau licențiați în România la finalul anului 2025. În 2022, numărul lor era mai mult decât triplu: 254. Și aceste jocuri sunt afectate de fenomene care alterează raportările. Cel mai însemnat dintre ele este reprezentat de pariurile ilegale. Conform unei serii de investigații a GOLAZO.ro, „caracatiția pariurilor ilegale” atinge, în România, o cotă de piață semnificativă. De pildă, „siteurile „negre” sunt de peste 50 de ori mai multe decât numărul companiilor autorizate, care plătesc taxe și se supun reglementărilor statului român, conform raportului dintre cei 31 de jucători legali și siteurile teoretic „banate” de către ONJN, care depășesc 1.700”.