„Facturi puțin mai mici” la gaze de la 1 aprilie. Vestea dată de șeful unei companii cu 3,4 milioane de clienți români
„De 20 de ani încercăm să liberalizăm piața și statul a tot intervenit în acești ani. Problemele s-au rezolvat sau nu cu aceste intervenții? Răspunsul este nu”, spune Volker Raffel, directorul general al E.ON România, unul dintre cei mai mari furnizori locali de electricitate și gaze din România, într-un interviu pentru HotNews. El vorbește și despre ce înseamnă concret, pentru oameni și pentru facturile lor, reglementările anunțate de Guvern.
Guvernul a anunțat săptămâna trecută că va amâna cu un an liberalizarea pieței gazelor, programată pentru 31 martie 2026, însă până în prezent nu a adoptat un act normativ în acest sens.
În lipsa unei modificări legislative, rămâne în vigoare cadrul actual, iar furnizorii au început deja să transmită clienților notificări privind noile prețuri aplicabile de la 1 aprilie. Astfel, o parte dintre consumatori au fost informați că tarifele urmează să crească din primăvară.
Între timp, marți seară, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede un plafon al prețului gazelor chiar mai redus decât cel actual până la 31 martie 2027.
În interviul acordat HotNews, Volker Raffel critică situația creată, susținând că lipsa de claritate și schimbările de ultim moment generează haos atât în rândul companiilor din sector, cât și al consumatorilor. În aceste condiții, spune el, nimeni nu mai știe cu exactitate cât va plăti și devine imposibilă orice planificare pe termen lung.
Raffel spune că autoritățile române trebuie să vină încă de acum cu un plan concret de revenire la piața liberă, altfel anul viitor pe vremea asta vom fi în aceeași situație.
În ceea ce privește piața de electricitate, prețurile pe piața angro sunt încă foarte mari în România comparativ cu restul Europei, însă reprezentantul E.ON se așteaptă la scăderea lor treptată, pe măsură ce sunt puse în funcțiune capacități de producere a energiei regenerabile și clasice.
E.ON România este unul dintre cei mai mari furnizori locali de electricitate și gaze din România, cu 3,4 milioane de clienți rezidențiali și de business. Pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici, E.ON este al doilea, după Engie România, cu o cotă de piață de circa 40%.
Prețul gazelor va scădea cu un ban pe kWh pentru consumatorii casnici
HotNews: Cum vor arăta de acum încolo facturile la gaze, în condițiile în care Guvernul dorește amânarea cu un an a liberalizării?
Volker Raffel: Ministerul Energiei a publicat ieri seară (marți – n.r.) o nouă ordonanță sau o idee de ordonanță destul de complicată, pe care o vom analiza în detaliu. Însă am deja două observații.
Una este că nu ne place să avem această surpriză la finalul perioadei de plafonare. Acum două săptămâni vorbeam cu decidenții cum ieșim din plafonare, care ar fi măsurile cele mai bune și apoi a venit surpriza că vom continua (plafonarea – n.r.). Această lipsă de predictibilitate, pe termen lung, dăunează întregii piețe.
Dacă un consumator sau o fabrică nu știe cât va costa gazul anul viitor sau peste doi ani, cum poate lua o decizie rațională privind angajarea de personal sau realizarea unor investiții noi? Este dificil să planifici în mod responsabil în absența unei minime predictibilități. Sunt dezamăgit că nu a existat încă de anul trecut o discuție serioasă despre cum putem ieși din acest mecanism și cum să revenim la un cadru stabil și previzibil.
Al doilea aspect este ce înseamnă asta acum pentru client. Și cât am înțeles noi din această ordonanță, impactul la factură finală va fi foarte mic în comparație cu factura actuală. Ordonanța spune că nu se va interveni la non-casnici (firme și consumatori industriali – n.r.). Se referă doar la clienții casnici și la termoficare.
Este o formulă care, aplicată, va însemna un preț mai redus cu un ban pe kWh față de plafonul actual de 31 bani pe kWh.
– Deci oamenii vor vedea facturi mai mici?
– Puțin mai mici. Dar durează puțin, pentru că încă avem gaze în stoc pe care le-am cumpărat la prețul de 120 de lei pe MWh (prețul plafonat la producător în prezent – n.r.) și, așa cum arată noua ordonanță, de acum încolo prețul va pleca plafonat de la producători la 110 lei. Începând cu aprilie, această scădere va fi treptată, dacă nu mai intervine un alt factor.
– Dar pentru consumatorii non-casnici ce va însemna?
– La consumatori non-casnici mari (fabrici care consumă mult – n.r.), prețul nu a fost plafonat nici în trecut. Ei au plătit un preț de piață și în trecut și nu se schimbă nimic la ei.
La non-casnicii mai mici (firme – n.r.), era prețul plafonat și pentru ei, dar la 37 bani pe kWh. Acolo vedem probabil un impact foarte mic în viitor, dacă ei vor cumpăra gazele la prețul pieței.
„Statul trebuie să vină cu ajutor țintit pentru cei vulnerabili”
– Ce efecte vor avea pe termen mediu și lung toate aceste plafonări, subvenționări? Dincolo de facturile scăzute, ce vom vedea mai târziu?
– Noi suntem convinși că piața liberă este cea care ajută cel mai mult pentru un echilibru pe termen lung. Dacă nu există o piață liberă, iar statul intervine tot timpul, întotdeauna există această impredictibilitate pentru că nu se știe care va fi intervenția următoare.
De exemplu, în Germania, noi, ca furnizor, deja cumpărăm gaz pentru clienți noștri pentru anul viitor și pentru 2028 chiar. Aici asta nu e posibil, așa că nu știm prețul din 2027. Spre exemplu, în momentul de față, nu știm nici chiar prețul din aprilie 2026.
Predictibilitatea nu se face cu intervenții politice repetitive. Am și eu o întrebare simplă: de 20 de ani încercăm să liberalizăm piața și statul a tot intervenit în acești ani. Problemele s-au rezolvat sau nu cu aceste intervenții? Răspunsul este nu.
Adevărat, în anul 2022 era o criză energetică, pentru că de pe-o zi pe alta nu mai au venit gazele rusești. Acolo era nevoie ca statul să intervină, dar asta a fost o perioadă de criză. Dacă vrem să ajutăm consumatorii, statul trebuie să vină cu ajutor țintit pentru cei vulnerabili, nu cu un plafon generalizat, pentru că e prea scump pentru stat și, la final, statul crește taxe pentru a reechilibra bugetul. Și nu credem că asta este bine.
Ce crede că va urma în scenariul liberalizării pieței la 1 aprilie
– Așadar consumatorii, pe de o parte, plătesc facturi mici, dar, pe de altă parte, plătesc taxe mai mari în urma acestor intervenții?
– Exact. Cum am zis, cred că este legitim ca statul să intervină, ca politică socială, să ajute clienții vulnerabili, care chiar au nevoie. Dar un plafon generalizat pentru toți nu cred că este potrivit, pentru că, de fapt, este o subvenție pentru risipa energiei.
În momentul de față nu știm exact ce urmează. Suntem deja obligați, prin legislația existentă, să comunicăm clienților că de la 1 aprilie nu va mai fi o intervenție.
Am trimis deja către clienți informări cu prețuri mai mari decât acest plafon, pentru că eram într-o situație în care nu știam ce preț va fi la gaze pe piața angro. Producătorii nu au venit cu oferte cu volume mari pe care să le vândă pe piața angro. Pe piața europeană este o strategie economică firească ca producătorii să vină din timp cu volume de gaz, pentru a ști care este prețul pe care îl comunicăm și noi mai departe către clienți. Dar aici nu a știut nimeni dacă statul intervine din nou.
Așadar am comunicat și noi către clienții noștri și la momentul de față continuăm să trimitem notificările, cu un preț de precauție pentru că nu am știut care va fi costul gazelor în aprilie.
– Deci în momentul de față nu aveți o legislație clară în vigoare care să vă permită să le comunicați clienților care va fi prețul de la 1 aprilie.
– Exact, legislația actuală zice că plafonul se termină la sfârșitul lui martie și după va fi un preț de piață liberă. Piața liberă nu funcționează în momentul de față, pentru că toți au așteptat să vadă ce face statul.
– Ce i-ați notificat pe oameni? Care ar fi fost prețul dacă s-ar fi liberalizat piața?
– Am văzut și pe comparatorul de la ANRE că s-au anunțat multe prețuri diferite, de la 31, 32 până la 37, 38 (bani pe kWh – n.r.). Au existat și câteva oferte mai scumpe, dar presupun că nimeni nu ar fi cumpărat la acel preț.
Dar, repet, acest preț este bazat pe o situație în care noi nu știam la ce preț vom cumpăra gaze în aprilie de la producători. Odată cu noul proiect de ordonanță, producătorii sunt obligați să vândă gazele către consumatorii casnici la 110 lei pe MWh. Spre comparație, prețul din piață este 160-170 lei.
Un fenomen nou pe piața europeană a gazelor
– Pe piața internațională, cum arată cotațiile pentru perioada următoare?
– În toată Europa sunt prețuri cam similare, la aproape 170 lei pe MWh.
Este un fenomen interesant care a început vara trecută și cred că vara aceasta o să-l vedem și mai pregnant: prețul gazelor în timpul verii nu este mai mic decât iarna. Aceasta înseamnă că actorii din piață nu mai sunt stimulați să stocheze gaze pentru iarnă. Este un fenomen nou.
În toată Europa a început acum discuția cum facem cu stocurile de gaze și este un fel de panică dacă vom avea sau nu suficiente gaze în depozite pentru iarna viitoare. Se discută ca statele să intervină să existe o rezervă strategică plătită, dar faptul că există această rezervă înseamnă că toată lumea este mai liniștită și prețurile sunt mai mici. Cred că ar fi util pentru a evita momentele de panică, când prețurile cresc foarte mult.
Europa înlocuiește dependența de gazul rusesc cu dependența de cel american
– Cum va arăta prețul gazelor pe termen lung în Europa?
– Prognoza pentru prețuri pe termen lung depinde și de factorii geopolitici, pe care nimeni nu îi poate prevedea. Dacă totul merge normal și nu avem niciun eveniment nou geopolitic, așteptarea generală este ca prețul gazelor să scadă puțin.
– Ca urmare a importurilor de gaze lichefiate din Statele Unite?
– Exact. Dar încercăm să diversificăm sursele de import. La nivel european avem o dependență mai mică de Rusia, dar depindem din ce în ce mai mult de Statele Unite. Din acest motiv este nevoie să găsim și alte surse.
„Probabil că gazul din Marea Neagră nu va fi extrem de ieftin”
– Ce va însemna pentru România venirea gazelor din Marea Neagră?
– România are un avantaj cu Neptun Deep, are avantajul să producă mai multe gaze decât consumă. Pe de altă parte, există speranța generalizată că gazul din Neptun Deep va fi extrem de ieftin. Probabil că nu va fi așa. Va fi probabil puțin mai ieftin decât cotația TTF din Olanda (de referință pentru piața europeană – n.r.). Dar acestea sunt speculații și nu putem să facem o prognoză foarte serioasă, pentru că prețul depinde de mulți factori, cum ar fi comportamentul Turciei, Rusiei, Chinei și așa mai departe.
– Cum poate România să folosească mai mult în țară gazele din Marea Neagră? Ce avantaje avem și ce ne mai trebuie?
– Ne trebuie o viziune strategică cu privire la sectoarele pe care vrem să dezvoltăm în continuare în România și în Europa. Doar cu această viziune clară vin și investitori care investesc în fabrici noi în România, cu un coeficient foarte mare de eficiență energetică, care sunt competitive.
– E.ON dorește să cumpere gaze din Marea Neagră?
– Este o opțiune. Cu siguranță noi căutăm oriunde și oricând să cumpărăm la preț cel mai mic posibil pentru clienți. Singura teamă pe care o am este, din nou, că nu știm dacă aceste volume vor fi vândute în piață. De-asta este atât de important pentru noi toți, nu doar pentru noi ca furnizori, dar și pentru consumatorii casnici și non-casnici, să avem o strategie foarte clară pe baza căreia să știm ce vom face anul viitor.
După obișnuință și cadrul legal obișnuit, avem nevoie să oferim prețuri pentru un an. De exemplu, unui client casnic care vine de la noi în aprilie să-i oferim un preț care este valabil până în aprilie 2027. Dacă nu avem deciziile clare acum despre anul 2027, înseamnă că nu cunoaștem nici noi prețul gazelor în aprilie anului viitor și nu știm ce preț vom vinde mai departe consumatorilor.
Din acest motiv este atât de important să începem această discuție strategică acum și nu să mai așteptăm încă un an să fim surprinși.
– Avem cea mai mare producție de gaze din Europa, dar, în același timp, nu sunt suficiente volume pe bursă astfel încât să avem un preț al pieței. De ce?
– Din lipsa strategiei din partea statului. Dacă ar fi clar că nu mai intervine statul, de exemplu, începând cu aprilie 2027, ar fi clar pentru toată lumea că rezolvăm problema de piață.
Un cerc vicios în care ne învârtim de 20 de ani
– Care sunt efectele pentru investiții?
– Aici e problema de bază. Dacă nu există o cerere stabilă, o predictibilitate, avem o problemă din partea consumatorilor. Spre exemplu fabrici care nu știu care vor fi costurile de producție anul viitor cum să investească ei aici, dacă în alte țări ei știu prețul la gaze pentru anul viitor.
Dar este și o problemă la producție. Și aici e problema de bază în România și la gaze naturale și la energie electrică: investițiile în producție nu s-au făcut pentru că nu era previzibil care va fi venitul.
– Investitorii nu vin, producția de energie nu crește și astfel ne învârtim în cerc…
– E același cerc vicios de 20 de ani. Vă dau exemplul rețelei de termoficare din București, care are pierderi de 40% din energia termică distribuită. Și nu se vede la consumatori pentru că plătește primăria, dar asta înseamnă că primăria nu mai are bani pentru alte lucruri.
Care este strategia mai sănătoasă? Să aplici un preț corect, să faci investiții și în final să ajungi la o producție eficientă fără pierderi și cu un preț foarte corect pentru consumatori. Același principiu este adevărat și la energie electrică, și la gaze naturale.
În trecut nu am văzut suficiente investiții. Din fericire, în momentul de față vedem investiții noi, de o parte pentru că Guvernul a început să rezolve problema cu centrala de la Iernut, de exemplu, cu centrale hidrocentrale și așa mai departe, dar, din păcat, durează încă până se ajunge la capacitatea optimă în piață.
De o altă parte, avem și investiții în regenerabile. Noi, ca operator de rețea, vedem multe cereri de conectare pentru proiecte regenerabile. Vedem și multe investiții pe hârtie, de-asta propunem reglementatorului să vină cu reguli, nu să fie servit primul care a venit, ci să existe o prioritizare pentru cei care au intenții serioase. Dar vedem și investiții în realitate.
O altă prioritate pe care trebuie să o avem este reziliența cibernetică și mă refer în principal la invertoarele prosumatorilor.
– Există riscul de atac cibernetic asupra lor?
– Există, dar presupunem că nu este un risc prea mare pentru că avem multe invertoare foarte diferite și e foarte greu să fie atacate toate în același timp.
– Toate sunt din China…
– Da, acolo este un risc geopolitic. Dar sunt convins că producătorii au un interes comercial să continue să livreze invertoare către Europa. Ei au un interes comercial sănătos și oferă invertoare bune și ieftine. Dar dacă statul chinez ar interveni, ar fi un pericol la care trebuie să ne uităm.
Pe de altă parte, constatăm că există prosumatori care manipulează setările invertoarelor pentru a produce în continuare chiar dacă tensiunea în rețea a devenit prea mare. Nu este un fenomen generalizat, dar este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm cu reglementatorul. Acestea sunt discuții foarte tehnice, dar foarte importante din punctul meu de vedere.
Cum funcționează piața de electricitate, la nouă luni de la liberalizare
– Revenind la facturile de electricitate, cum ați caracteriza prețurile care sunt acum în piață? Se vede efectul concurenței la nouă luni de la liberalizare?
– Se vede că prețul scade în general, și în piața angro, dar și furnizare, la clienții individuali.
Cum am zis, dacă ieșim într-o piață liberă nepregătită, există acest fenomen că toți furnizorii au nevoie să cumpere și sunt foarte puțini producători care nu și-au vândut producția dinainte și doar în momentul deschiderii pieței încep să vândă.
Acest fenomen poate să fie evitat dacă ieșirea la piață liberă e mai bine pregătită. Apoi în piață se creează concurență și prețul scade. Dacă un client nu este mulțumit cu un furnizor se mută la alt furnizor.
– Cum credeți că va evolua prețul energiei electrice?
– În momentul de față România are o piață angro care este mai scumpă decât alte piețe europene. Eu sunt convins că asta poate să fie rezolvat prin investiții în producție, dar și prin investiții în rețelele de energie electrică. Dar pentru asta este nevoie de reglementări stabile.
– Cum arată piața de energie din Germania, de unde veniți?
– Eu sunt din Germania și acolo prețul mediu pentru un client casnic e puțin sub 40 cenți, atunci puțin sub 2 lei, deci mult mai mare decât în România. Și, pe de altă parte, și consumul e mai mare în Germania, în medie.
La piața angro este invers, în România e mai scump. Însă avem speranța că și piața angro va scădea dacă în sfârșit vor veni acele capacități de producție noi. Sunt optimist că prin investiții în regenerabile și în centrale clasice, va scădea prețul energiei. Nu va fi extrem de ieftină, ci la un preț corect, cu sprijinul țintit al statului pentru consumatorii vulnerabili.
INTERVIURILE HotNews.ro