Ce înseamnă „Zona Morții” de pe front și ce se întâmplă acolo. „Construim un dom”
Imediat după invazia Rusiei în urmă cu patru ani, artileria, rachetele, tancurile și războiul de tranșee au dominat lupta, așa cum se întâmplase de nenumărate ori în trecut în conflagrațiile mondiale. Azi, însă, dronele sunt cele care provoacă majoritatea pierderilor – până la 80% din morții și răniții de pe linia frontului, spun comandanții militari.
- Linia frontului „s-a lățit”. A apărut o „kill-zone”, o Zonă a Morții extinsă pe zeci de kilometri. A dispărut siguranța. „Kill-zone e o zonă între cele două tabere unde nimic nu poate supraviețui pentru că este monitorizată constant de drone”, povestesc combatanții.
- Cum poți proteja un oraș de drone? „Construim un dom anti-drone. La propriu”, spune primarul unui mare oraș ucrainean.
Dominația dronelor a făcut ca ultimii doi ani de război din Ucraina să fie cei mai sângeroși, conform estimărilor occidentale. Asta deși scenografia primilor ani de război a fost mult mai dramatică. Primii ani au fost dominați de imagini de pe front cu mari explozii, atacuri cu tancuri, rachete ghidate, lupte în tranșee și mari mișcări de trupe.
Însă acum dronele, și nu artileria grea pentru care acest război a devenit cunoscut în primele luni, provoacă acum circa 70% din totalul pierderilor rusești și ucrainene, susține Roman Kostenko, președintele comisiei de apărare din Parlamentul Ucrainei.
În unele lupte, dronele provoacă chiar mai mult: până la 80% din victime, scria New York Times într-un amplu articol publicat anul trecut.
„Obișnuiam să luptăm «călare», ca să zic așa; acum luptăm în cer”
Dronele ajung să ucidă mai mulți soldați și să distrugă mai multe blindate decât toate armele tradiționale combinate, inclusiv lunetiștii, tancurile sau tunurile mortiere, spun comandanții ucraineni citați de NYT.
Conflictul seamănă acum prea puțin cu primele lupte de la începutul războiului, când coloanele rusești înaintau greoi în orașe, iar infanteria ucraineană folosea tactici de tip „lovește și fugi” folosind – pe atunci celebrele – rachete ghidate Javelin sau NLAW. Colonelul Dmytro Yaroshenk, comandantul Brigăzii 117 din Armata Ucrainei, spune că transformarea este profundă: „Războiul s-a schimbat fundamental”.
„Obișnuiam să luptăm «călare», ca să zic așa; acum luptăm în cer. Doborâm și distrugem totul cu dronele”, spune el. „Logistica a devenit un coșmar… dronele zboară aproape peste tot, iar orice vehicul detectat de inamic riscă să fie distrus imediat”, spune militarul.
Un kill-zone extins pe zeci de kilometri – a dispărut siguranța
Linia frontului a devenit o „zonă a morții” (kill-zone) cu o adâncime de până la 20 de kilometri de-o parte și de alta a liniei clasice de contact – „o zonă între cele două tabere unde nimic nu poate supraviețui pentru că este monitorizată constant de drone”, explică expertul militar Kateryna Bondar pentru France Presse.
Mașinile sau camionetele rapide nu mai oferă protecție suficientă. Soldații au ajuns acum să meargă pe jos kilometri întregi, să se folosească de condițiile meteo dificile ca adăpost sau de „pături” speciale care să le acopere temperatura corpului pe timp de noapte, traversând teritorii prea periculoase pentru vehiculele blindate.
Experții văd cum practic au apus zilele mișcărilor mari de trupe și a liniilor de front mobile.
Acum inclusiv aprovizionarea se face prin drone, iar răniții sunt uneori evacuați și ei chiar cu roboți.
Taras Chmut, veteran ucrainean fondator al mișcării Come Back Alive, una dintre cele mai mari organizații civice care strânge fonduri pentru armată, vorbește și el de această „zonă a morții” – unde orice se mișcă poate fi țintit de sus și distrus imediat.
„Pentru europeni e dificil să cuprindă ce se întâmplă de fapt”
Războiul s-a schimbat într-un mod „radical”, iar zona morții crește în dimensiune în fiecare lună. „Pentru europeni este încă dificil de cuprins ce se întâmplă de fapt”, spune Chmut.
Spatele frontului, acolo până unde nu demult se desfășurau lanțurile logistice și repoziționările de trupe, acum a devenit o rețea de ținte.
În centrul acestei noi realități se află drona kamikaze FPV (First-Person View – dronă pilotată cu ajutorul unei căști video care transmite imaginea de la bord în timp real către pilot) care vânează de la soldații din prima linie, la liniile de aprovizionare și comandamentele avansate din teren.
Rezultatul este o dispariție aproape totală a transportului convențional din zona cea mai avansată a frontului. Practic mișcarea rutieră este limitată la perioadele cu vreme rea (ploaie, zăpadă, ceață), când optica dronelor este afectată sau condițiile meteo fac improbabilă folosirea armelor zburătoare.
„O mie de lunetiști din cer”
Soldații spun că lupta a devenit ciudat de personală, pe măsură ce roboții zumzăitori vânează soldați unul câte unul. Este sentimentul a „o mie de lunetiști în cer”, după cum scria New York Times.
„Te poți ascunde de artilerie”, spune Bohdan, un comandant în cadrul Brigăzii de Poliție Națională din Ucraina, dar dronele „sunt un tip diferit de coșmar”.
Implicații majore pentru conflictele moderne de acum încolo
Evoluția războiului din Ucraina ar putea avea o serie de implicații geopolitice și strategice majore, mai ales pentru armatele occidentale care timp de decenii s-au pregătit pentru un alt tip de conflict, bazat pe arme puține, dar scumpe și sofisticate.
Din cele 31 de tancuri Abrams oferite de SUA, 19 au fost deja distruse sau capturate, multe fiind scoase din uz de către drone. Majoritatea celorlalte tancuri au fost retrase de pe linia frontului. Un tanc Abrams precum cel donat de SUA costă în jur de 5-6 milioane de dolari.
În schimb, dronele sunt mult mai ieftine și mai ușor de produs.
Rusia susține că produce 5.000 de drone zilnic
Ucraina a fabricat peste un 2,5 milioane de drone FPV în 2025 și țintește o capabilitate de a produce în țară peste 6 milioane de astfel de dispozitive. De cealaltă parte Rusia susține că poate produce peste 5.000 pe zi.
Totuși, experții susțin că dronele nu pot înlocui complet nevoia de arme convenționale, precum artileria grea necesară pentru protecția trupelor sau lovirea posturilor de comandă la distanță mare.
„Războiul acesta este un mix de Primul Război Mondial și Al Treilea Război Mondial – cum ar putea arăta de fapt un mare conflict viitor”, spune amiralul Pierre Vandier, comandantul Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT), unul dintre cele două comandamente strategice ale NATO care are rolul de a transforma și moderniza alianța pentru a fi pregătită să facă față amenințărilor viitoare.
„Alianța trebuie să învețe din acest conflict”, spune Vandier pentru NYT.
Avertismentul NATO emis chiar la București
Admiralul Vandier a vorbit chiar la București, la finele anului trecut, în cadrul unui summit NATO dedicat industriei de apărare, despre schimbările luptei moderne odată cu războiul Ruso-Ucrainean.
„Ritmul schimbării de astăzi este foarte nou, foarte diferit. Decalajul dintre invenție și utilizarea pe scară largă se măsoară acum în luni și săptămâni, amenințând avantajul tehnologic”, a spus Vandier.
„NATO și industria s-au obișnuit, poate prea mult, cu adversari limitați din punct de vedere tehnologic”, a spus comandantul SACT.
„Accelerarea timpului este clar vizibilă pe câmpul de luptă din Ucraina, unde durata de viață a noilor tehnologii și tactici este mai scurtă ca oricând, datorită în mare parte flexibilității schimbării bazate pe software. Dar, din moment ce ambele părți se bucură de acest avantaj, această accelerare se intensifică tot mai rapid. Pe câmpurile din Ucraina, nu poți să petreci ani proiectând, construind sau introducând noi arme”, a spus Vandier.
La Forumul de la București, NATO a prezentat o serie de 10 sisteme noi, dezvoltate de companii din cadrul Alianței, care să facă față ieftin și eficient unui atac de drone.
Drone contra drone
Ritmul avansului tehnologic a forțat regândirea viabilității armelor de milioane de dolari, sisteme care pot fi distruse acum de drone care costă câteva sute de dolari.
Și Rusia, și Ucraina lucrează în același timp pe două direcții: produc dronele cu care să atace – mai rapid, mai eficient, mai ieftin, dar în același timp dezvoltă alte sisteme de drone care să contracareze dronele inamicului.
Au apărut astfel drone înarmate cu puști de tip „shotgun” și care doboară alte drone. Alte drone FPV sunt gândite special să contracareze în stil kamikaze tocmai dronele sinucigașe ale inamicului.
*reportedly* Ukrainian drone equipped with a shotgun shoots Russian drone out of the sky before engaging troops on the ground.
— Mrgunsngear (@Mrgunsngear) January 10, 2025
War-fighting continues to evolve…#ukraine #russia #drone #shotgun #evolution pic.twitter.com/qC4YbG67yg
Alte drone mai mari au apărut pe front și care funcționează ca „nave-mamă” ce transportă roiuri de drone mici pe distanțe mari.
Această proliferare a dat naștere unei dezvoltări accelerate a războiului electronic (EW – utilizarea energiei electromagnetice pentru a bloca sau înșela semnalele radio ale inamicului). Inginerii de ambele părți au răspuns cu „frequency hoppers” (tehnologie care schimbă automat frecvența radio pentru a evita bruiajul) și drone controlate prin Inteligență Artificială, care nu mai au nevoie de ghidaj direct din partea unui operator, ci lasă algoritmii IA să ghideze drona către țintă chiar și când nu mai există contact radio cu baza.
Un peisaj suprarealist
Dar cel mai eficient răspuns la bruiaj din partea celor doi combatanți a fost revenirea la o tehnologie mai veche: drone legate și ghidate prin cabluri de fibră optică – fire subțiri de sticlă care transmit date prin lumină – lungi de peste 15 km, cabluri care sunt imune la orice bruiaj.
Acum, anumite zone a frontului din estul Ucrainei arată un peisaj suprarealist. Sate și câmpuri întregi parcă acoperite cu pânză de păianjen din cauza a miilor de fire de fibră de sticlă care au rămas în urma dronelor lansate.
Nu doar pe cer: drone la sol și pe mare
Dronele terestre au fost, de asemenea, introduse pe câmpul de luptă într-un moment în care acestea încă sunt testate, dar mai puțin folosite chiar și de către multe armate moderne.
Încărcate cu explozibili pentru a lovi pozițiile inamice sau echipate chiar și cu mitraliere, aruncătoare de grenade și tunuri de calibru mare, din ce în ce mai multe tipuri de roboți au fost aruncați în luptă în ultimii doi ani de ambele părți.
Pe mare, bătălia nu este mai puțin surprinzătoare, mai ales având în vedere că Ucraina a început războiul fără a avea practic o marină.
La început, timp de luni de zile, navele de război rusești au amenințat coasta Odessei, unul dintre cele mai mari orașe ale Ucrainei. Chiar și după ce ucrainenii au scufundat Moskva, nava amiral a Flotei Ruse din Marea Neagră folosind rachete antinavale Neptune produse intern, Kremlinul a blocat efectiv porturile ucrainene folosindu-și superioritatea navală.
Trei ani mai târziu însă, navele rusești intră rar în nord-vestul Mării Negre, în timp ce marina sa a retras majoritatea ambarcațiunilor valoroase în porturi, de teama unui atac ucrainean.
Dronele și noua eră a războiului maritim
Nave robotizate ucrainene, construite rudimentar, dar încărcate cu explozibili sau chiar și cu rachete la bord, navighează sute de kilometri pentru a ataca navele inamice, uneori chiar în port. Flota rusă din portul Sevastopol din Crimeea are acum mai multe straturi de balize și bariere pentru a se proteja împotriva dronelor navale.
Comandantul forțelor navale ucrainene, viceamiralul Oleksiy Neizhpapa, a declarat că, deși armele navale tradiționale și navele de război rămân necesare, dronele „au inaugurat o nouă eră în operațiunile maritime”.
„Nu este vorba doar de un instrument tactic, ci de o schimbare strategică în abordarea războiului naval”, a declarat amiralul Neizhpapa într-o declarație, atribuind dronelor „modificarea echilibrului de putere în Marea Neagră”.
Cum protejezi un oraș împotriva dronelor mici?
În apropierea liniei frontului s-a observat o altă schimbare. Mii de kilometri de plase sunt întinse pentru a forma tuneluri peste autostrăzile principale și chiar peste străzile orașelor din apropiere. Această plasă împotriva dronelor este concepută pentru a împiedica dronele FPV să se lanseze asupra vehiculelor.
Herson, orașul din sudul Ucrainei lovit de bombardamentele rusești și atacurile cu drone, a devenit un teren de testare pentru modul în care orașele ar putea supraviețui războiului modern, potrivit The Financial Times.
„Construim un dom anti-drone. La propriu”
Oleksandr Prokudin, guvernatorul regiunii Kherson, o spune franc: „Construim un dom anti-drone. La propriu”.
Suspendate deasupra drumurilor principale, spitalelor și infrastructurii critice, straturi de plasă acoperă părți ale orașului atât de dens încât, în unele cartiere, cerul abia se mai vede, potrivit FT.
Combinate cu sisteme de război electronic, senzori și echipe civile de intervenție antrenate să folosească puști, aceste măsuri au ajutat Hersonul să reducă drastic impactul atacurilor cu drone rusești, chiar și în condițiile în care Kremlinul folosește drone și tactici din ce în ce mai sofisticate.
Prokudin spune că aproximativ 95% din dronele care se apropie sunt acum interceptate de sistemele stratificate instalate de administrația militară regională.
Administrația din Herson împărtășește acum experiența sa cu parteneri din Germania, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania și România, spune Prokudin.
„Noi suntem viitorul pentru alte orașe aflate în prima linie de luptă. Herson este acum modelul pentru apărarea împotriva războiului modern”, spune Prokudin.
Cum mai rămâne relevant soldatul de pe front
„Războiul modern este imposibil fără drone”, spune Koleso, un infanterist ucrainean, potrivit AFP, citat de Barrons.
Chiar și așa, de pe frontul din estul țării, infanteriștii ucraineni spun că rolul soldatului de la sol rămâne esențial. „Până nu înfigi steagul în pământ cu mâna ta și nu ocupi poziția, aceasta nu este a ta de fapt”, susține Koleso.
„Piloții de drone sunt arhitecții victoriei”
Conflictul este acum „un mediu de operare saturat de drone”, potrivit analistului militar Mick Ryan, care s-a aflat recent în Ucraina, citat de CNN.
Ryan a declarat că ofițerii de pe linia frontului i-au spus că inovațiile rusești în domeniul dronelor probabil că depășesc acum pe cele ale Ucrainei.
„În locurile în care sunt desfășurate vehicule blindate și artilerie, acestea pot fi supuse la zeci de atacuri pe zi. Fiecare cartier general este acum îngropat adânc sub pământ pentru a evita detectarea și distrugerea de către dronele rusești”, potrivit lui Ryan, autorul blogului Futura Doctrina.
„Astăzi, piloții de drone sunt arhitecții victoriei, modelând câmpul de luptă modern. Ei sunt cei care, în mare măsură, asigură avansul… infanteriei”, scria canalul rus Telegram Lost Armor, postând un videoclip de aproape cinci minute cu blindate ucrainene care au fost distruse în zona Pokrovsk.
Cine inovează mai repede
Conflictul din Ucraina a devenit din ce în ce mai mult unul al dronelor și al contramăsurilor menite să depășească sau să neutralizeze inovațiile inamicului. Este o luptă constantă între drone și război electronic, scrie CNN.
Adoptarea inovației de către armata rusă face din Rusia „un adversar mai periculos pentru Ucraina, precum și o armată mult mai capabilă și mai periculoasă pentru Europa”, potrivit unei noi analize realizate de Special Competitive Studies Project, un grup de reflecție din SUA.
Lumea imaginată de Forțele Rusiei dedicate tehnologiilor fără pilot „va avea în curând roiuri de drone autonome care pot copleși apărarea adversarilor, microdrone dificil de identificat sau de oprit și drone care imită păsări, insecte sau alte animale sălbatice”, susține analistul militar Dara Massicot, într-o analiză publicată în Foreign Affairs.
Războiul cu drone – și războiul electronic anti-drone – evoluează acum într-un ritm aproape săptămânal, ca preț al supraviețuirii.
„Experții obișnuiesc să spună că armatele modelează războiul. Dar și războiul ajunge să modeleze armatele”, afirmă Massicot.