Daune de 400.000 de euro pentru familia unui copil care a murit în spitalul din Huși. Decizia la 12 ani de la tragedie / Procurorii au clasat dosarul penal

Decizia fost dată miercuri într-un proces judecat pe cale civilă, întrucât procurorul de caz a identificat doar abateri administrative și a spus în ordonanța prin care a închis dosarul penal că de afecțiunea cu care a fost diagnosticată fetița se putea muri și în spitale mai mari.

Cazul fetiței de 4 ani care a murit în 2014 la spitalul din Huși, unde a ajuns cu o inflamație a epiglotei, a stârnit atunci revoltă în spațiul public. Corpul de control al Ministerului Sănătății a fost trimis în teritoriu, iar verificările efectuate atunci au scos la iveală mai multe nereguli, spitalul și mai multe cadre medicale fiind amendate pentru nerespectarea protocoalelor. Procurorii însă au clasat cauza penală.

Familia a dat în judecată atât unitatea medicală, cât și pe medicul pediatru pe care l-au acuzat că temporizat cazul, deși era o urgență medicală, solicitând autorul unui medic urgentist abia după ce copila a intrat în stop cardio respirator. 

După 12 ani de la tragedie, Tribunalul Vaslui a obligat Spitalul „Dimitrie Castroian” din Huși în solidar cu un medic pediatru să plătească daune morale familiei de 400.000 de euro. Tribunalul a majorat cuantumul daunelor după ce, în primă instanță, Judecătoria Huși a stabilit despăgubiri în valoare de 240.000 de euro pentru întreaga familie.

Decizia a vizat doar latura civilă a cazul și nu este definitivă. Părțile din dosar mai au la dispoziție o singură cale de atac, care se va judeca la Curtea de Apel Iași. 

Procurorul a clasat cauza penală

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși au deschis un dosar penal în 2014, pe care l-au clasat 4 ani mai târziu fără a identifica vreun vinovat. 

Procurorul de caz a identificat doar abateri administrative și a spus în ordonanța de clasare că de afecțiunea cu care a fost diagnosticată fetița se putea muri și în spitale mai mari.

„Nu poate fi angajată răspunderea penală a Spitalului municipiului Huși, având în vedere şi concluziile raportului de expertiză, unde se menţionează că, chiar dacă au fost constatate de către Corpul de Control Intern abateri de natură administrativă, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între acestea şi deces, întrucât epiglotita acută este o cauză de mortalitate, chiar în unităţi de terapie intensivă, cu surse umane şi materiale performante”, a reținut procurorul de caz în ordonanța de clasare.

„Da, se poate ca o parte dintre pacienţi să decedeze, în funcţie de vârstă, sistem imunitar slăbit, alte boli de care suferă, dar o parte supravieţuiesc, şi cei mai mulţi supravieţuiesc, însă acelaşi medic susţine că fetiţa ar fi trebuit să fie predată la CPU unde medicul urgentist avea pregătirea necesară pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale”, a răspuns Judecătoria Huși, potrivit încheierii consultată de HotNews.

Au dat în judecată spitalul, după ce procurorii au închis ancheta

Familia a contestat decizia procurorilor, însă clasarea a rămas definitivă. Atunci, părinții fetiței au decis să tragă la răspundere spitalul și medicul în civil. Au dat în judecată atât unitatea medicală, cât și pe medicul pediatru pe care l-au acuzat că temporizat cazul, deși era o urgență medicală, solicitând autorul unui medic urgentist abia după ce copila a intrat în stop cardio respirator. 

„Prin creşterea în volum a epiglotei s-au blocat căile aeriene (obstrucţie laringiană), iar în lipsa oxigenului toate funcţiile vitale s-au degradat brusc. Manevrele medicului pediatru, de administrare de oxigen pe mască, au fost inutile atât timp cât căile aeriene ale copilului erau blocate la nivelul epiglotei (la intrarea în trahee), oxigenul administrat pe nas şi pe gură nereuşind să pătrundă în trahee şi plămâni”, au invocat părinții în acțiunea depusă la instanța civilă.

Medicul urgentist: „Consider că am fost chemată prea târziu”

Temporizarea cazului a fost confirmată și de medicul urgentist care era de gardă în ziua și a fost audiat ca martor.

„Din punctul meu de vedere, consider că am fost chemată prea târziu pentru a acorda ajutorul de specialitate acelui copil, nu am fost sunată de medicul pediatru sau contactată de personalul de pe ambulanţă la momentul sosirii la spital.(…) În condiţiile în care aş fi fost solicitată la intervenţie, înainte ca fetiţa să fi intrat în stop cardio-respirator, este posibil ca evoluţia copilului să fi fost alta. Şansele ar fi fost mai mari, în condiţiile în care se afla chiar în cadrul CPU, unde există dotarea corespunzătoare pentru cazuri urgente. Arăt că în cadrul CPU, în cazuri cu evoluţii asemănătoare […] se recurgea la traheostomie o intervenţie pe care cu o puteam face atât în cazul copiilor, cât şi în cazul adulţilor.””, a declarat medicul urgentist la audieri.

Internată într-un salon fără minime resurse

În primă instanță, Judecătoria Huși, sublinia în decizia de obligarea a spitalului și a medicului pediatru la plata daunelor că privarea de şansa de vindecare sau de supravieţuire a fost cauzată de conduita imprudentă a medicului pediatru care „care faţă de posibilităţile sale terapeutice şi faţă de gravitatea bolii, prevede că se poate agrava situaţia minorei, dar speră, că nu se va produce sau nu prevede în timp util necesitatea trimiterii minorei într-un serviciu medical mai performant ca dotare tehnică sau în care pacienta putea fi tratată de un medic specializat în afecţiunea de care suferă”.

 În plus, sublinia judecătorul, salonul de reanimare unde a fost dusă fetița nu avea dotarea necesară acordării nici măcar suportului vital de bază, cu atât mai puţin suportului vital avansat. Astfel, priza de oxigen de la patul pacientei nu funcţiona, aspiratorul nu era adecvat, monitor nu exista în salon.