Planul G7 pentru a calma piața petrolului: pun la bătaie rezervele strategice

Miniștrii de finanțe din G7 urmează să se reunească luni în cadrul unei ședințe de urgență pentru a analiza posibilitatea utilizării petrolului din rezervele strategice gestionate de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), ca răspuns la escaladarea prețurilor generate de conflictul din Golf.

Convorbirea telefonică, programată la ora 8:30 dimineața ora New York-ului (14:30 ora României) îi va reuni pe miniștri alături de Fatih Birol, directorul executiv al AIE, potrivit unor surse citate de Financial Times. Până în prezent, trei țări membre G7, inclusiv Statele Unite, și-au exprimat susținerea față de această inițiativă.

Cei 32 de membri ai AIE dețin rezerve strategice în cadrul unui sistem colectiv de urgență creat tocmai pentru astfel de crize.

Unii oficiali americani ar lua în calcul eliberarea a 300-400 de milioane de barili, reprezentând între 25 și 30% din totalul rezervelor de 1,2 miliarde de barili.

Reuniunea survine în contextul în care președintele Donald Trump se confruntă cu presiuni crescânde pentru a stopa scumpirea rapidă a țițeiului.

Prețul mediu al benzinei în SUA a ajuns duminică la 3,45 dolari pe galon, față de 2,98 dolari cu o săptămână în urmă, și există riscul unor creșteri suplimentare dacă tendința nu este inversată.

La nivel global, șocul prețurilor amenință să alimenteze inflația și să frâneze creșterea economică, cu impact semnificativ asupra marilor importatori de petrol precum China, India, Japonia, Germania, Coreea de Sud, Italia și Spania.

Pe piețele internaționale, prețul țițeiului Brent a urcat luni cu 24% în Asia, până la 116,71 dolari pe baril, pentru ca ulterior să scadă cu circa 19%, la 110,85 dolari, după ce vestea reuniunii G7 a devenit publică. Similar, prețul WTI a crescut cu 28%, până la 116,45 dolari, înainte de a reveni la aproximativ 108 dolari.

Rezervele strategice de petrol au fost instituite odată cu înființarea AIE în 1974, ca răspuns la embargoul petrolier arab care provocase creșteri vertiginoase ale prețurilor și penurii severe de combustibil în lumea occidentală. De la fondarea organizației, au avut loc cinci eliberări colective, dintre care ultimele două au survenit în 2022, pentru a contracara efectele invaziei ruse în Ucraina.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Săptămâna trecută AIE convocase deja o reuniune de urgență pentru evaluarea opțiunilor disponibile, iar un document intern pregătit pentru acea întâlnire preciza că organizația era „gata să acționeze pentru a sprijini stabilitatea piețelor petroliere”. Documentul confidențial indica existența a peste 1,24 miliarde de barili în rezervele publice ale statelor membre, la care se adăugau aproximativ 600 de milioane de barili în stocuri industriale. Aceste cantități ar acoperi aproape o lună din consumul total de petrol al țărilor AIE și peste 140 de zile de importuri nete. SUA și Japonia contribuie cu aproximativ 700 de milioane de barili din totalul rezervelor.

Creșterea prețurilor la energie pune în pericol unul dintre angajamentele centrale ale administrației Trump — reducerea inflației și a costurilor energetice — și îi alimentează criticilor din interiorul Partidului Republican, care îl acuză că acordă prea multă atenție politicii externe în detrimentul problemelor interne. Duminică seară, pe platforma Truth Social, Trump a minimalizat îngrijorările, scriind că fluctuațiile pe termen scurt ale prețului petrolului reprezintă „un preț foarte mic de plătit pentru siguranță și pace”.

Decizia de a lua în calcul utilizarea rezervelor strategice marchează o schimbare notabilă față de poziția adoptată de administrație cu doar câteva zile înainte, când oficialii declaraseră că astfel de măsuri nu vor fi necesare. Analiștii din sectorul energetic consideră însă că amploarea fără precedent a creșterilor de prețuri din ultima săptămână nu le lasă factorilor de decizie altă alternativă viabilă.

Situația este agravată și de avertismentele venite dinspre regiune: ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a declarat vineri, într-un interviu acordat Financial Times, că războiul riscă să „dărâme economiile lumii” și a anticipat că exportatorii de energie din Golf ar putea suspenda producția în câteva zile. Totodată, Rapidan Energy Group avertiza duminică că membrii AIE „vor fi supuși unor presiuni intense pentru a elibera acțiuni strategice”.

Nu în ultimul rând, China — care nu este membră cu drepturi depline a AIE — dispune și ea de rezerve considerabile, estimate de analiști între 1,1 și 1,4 miliarde de barili, acumulate în ultimele 12 luni, suficiente pentru a acoperi aproximativ 140 de zile de cerere internă de importuri.