Procuroarea Cristina Chiriac, propusă la șefia Parchetului General, primele explicații privind milionul de euro din declarația sa de avere / Mesaj pentru colegii care o acuză de lipsă de experiență
Șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, propusă pentru funcția de procuror general al României, a susținut joi, la interviul de la CSM, că suma de un milion de euro care se regăsește în ultima sa declarație de avere este „o eroare de redactare”. Ea a răspuns și celor care o acuză că experiența de doar câțiva ani într-un parchet local nu îi oferă legitimitatea pentru a ocupa cea mai înaltă funcție de conducere din Ministerul Public.
„A fost o eroare de redactare. Platforma ANI (Agenția Națională de Integritate n.r.) nu permite virgula ci doar punctul”, a explicat Cristina Chiriac la solicitarea procurorului CSM Daniel Horodniceanu de a clarifica de ce suma de 1 milion de euro apare într-o singură declarație de avere.
Procuroarea Chiriac a adăugat că acel cont în care apare suma de 1 milion de euro, inclusiv în prezent, aparține soțului ei, judecătorul Adrian Chiriac, și a subliniat că a cerut ANI să facă rectificările în declarația de avere.
„Nu știu dacă acest lucru s-a întâmplat”, a completat Cristina Chiriac.
În declarația de avere completată de procuroarea Chiriac în anul 2024, care se regăsește și în prezent pe portalul ANI, este menționată la capitolul „active financiare” suma de 1000270 într-un cont deschis în anul 2022 la Banca Transilvania. La suma completată în documentul oficial cifrele nu sunt despărțite nici de punct, nici de virgulă. În cazul altor conturi, procuroarea a delimitat cu punct sumele deținute.
În declarația de avere din 2024 a soțului Cristinei Chiriac, pe care aceasta l-a indicat în timpul interviului ca fiind titularul contului în euro, suma menționată este de 11.000 de euro.
„În momentul în care voi ajunge procuror general voi avea toată disponibilitatea de a învăța”
Vicepreședintele CSM, procurorul Bogdan Silviu Staicu, a întrebat-o pe procuroarea Cristina Chiriac cum le răspunde colegilor care îi reproșează că doar câțiva ani de experiență la parchetele locale din Bârlad și Vaslui (perioada 2012-2015) nu îi conferă suficientă legitimitate pentru funcția de procuror general.
„Vorbim în mod firesc de foarte multe proceduri, în care, în mod obiectiv, nu ați avut tangență cu activitatea voastră”, a adăugat procurorul Staicu, amintind că cea mai mare parte a activității de procuror a Cristinei Chiriac s-a desfășurat la parchete specializate, respectiv DIICOT (jumătate de an) și DNA (11ani).
„Le voi spune că experiența mea profesională în gestionarea cauzelor complexe, de coordonare a echipelor, mi-au oferit o viziune clară a problemelor structurale cu care se poate confrunta un parchet local. Nu pretind că la acest moment am toate cunoștințele necesare în legătură cu aspectele ce țin de anumite particularități, de competența parchetelor locale, dar în momentul în care voi ajunge procuror general, voi avea toată disponibilitatea de a învăța și de a mă pune la curent cu toate procedurile în cel mai scurt timp posibil”, a răspuns Cristina Chiriac.
Întrebată cum va face față activității de ordonator principal de credite, având în vedere că până în prezent la conducerea structurii teritoriale a DNA nu a avut astfel atribuții, Chiriac a spus că se bazează pe echipa DNA și pe managerul economic, care are abilitățile necesare.
Cristina Chiriac a avut și prima explicație publică în legătură cu acuzația că a ținut la sertar probele privind abuzurile sexuale ale fostului episcop al Hușilor, Cornel Onilă. Ea a spus, răspunzând întrebării unui procuror CSM, că nu are ce să-și reproșeze și că a acționat „conform legii”.
Șefa DNA Iași și actualul șef DNA, Marius Voineag, susțin joi interviurile la CSM, care emite un aviz consultativ motivat, după care aceste propuneri sunt înaintate președintelui Nicușor Dan. Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.