Senatul a modificat, după investigația Snoop, „Legea cupoanelor”, care afectează 5 milioane de români. Sorin Grindeanu recunoaște greșeala PSD
Senatorii au decis să modifice fundamental legea prin care românii își puteau pierde acțiunile din „Marea Cuponiadă”, dar și banii cuveniți ca despăgubire. CNA și ASF vor fi obligate să desfășoare campanii de informare în următorii ani pentru ca toate persoanele să știe unde au acțiuni și ce valoare au acestea. Fracțiile de acțiuni își recapătă „dreptul de proprietate”, drept pierdut în legea votată în decembrie 2025, la inițiativa PSD. Decizia finală aparține deputaților.
Cu 75 de voturi pentru și 32 de abțineri, senatorii au „corectat” legea votată în decembrie 2025 în Camera Deputaților. Senatorii AUR și cei ai grupului „Pace” s-au abținut, PNL, PSD, USR și UDMR au votat „pentru”.
Principala modificare, inițiată de PNL și susținută de toate partidele, constă în faptul că fracțiile de acțiuni își recapătă dreptul de proprietate. De asemenea, CNA și ASF vor fi obligate să desfășoare campanii de informare despre acțiunile deținute de români.
„A fost o greșeală”, a justificat, săptămâna trecută, Sorin Grindeanu, președintele PSD votul de anul trecut. Până la întrebarea primită din partea Snoop, PSD nu a reacționat pe subiect timp de trei luni, deși fusese solicitat să prezinte un punct de vedere.
Modificare legii privind acțiunile s-a produs la finalul lui 2025 după un amendament depus de președintele Comisiei de Politică Economică, Costel Dunavă (PSD).
Ce a dezvăluit Snoop
Site-ul de investigații Snoop.ro a dezvăluit, în februarie 2026, că peste 5 milioane de români riscă să rămână fără acțiuni și banii cuveniți ca despăgubire. Amendamentul a fost inițiat de un deputat PSD și votat de toate partidele în Camera Deputaților.
După publicarea investigației, PNL a anunțat că va modifica legea pentru a se reveni la situația anterioară. Legea din decembrie 2025 prevedea că fracțiile de acțiuni nu mai beneficiază de drept de proprietate, ci reprezintă doar drept de creanță. Adică banii cuveniți ca despăgubire se puteau pierde în trei ani dacă nu erau revendicați.
Spre exemplu, o persoană poate deține în prezent 10 acțiuni de un leu la un SIF. În România funcționează cinci SIF-uri. Dacă acțiunea se majorează la 20 lei în urma unui proces de consolidare a valorii acțiunilor, persoana care deținea 10 acțiuni de 1 lei va deține doar jumătate dintr-o acțiune de 20 de lei.
În acest caz, nu mai este acționar. Suma de 10 lei este depusă într-un cont. Dacă nu este revendicată într-un interval de trei ani, ea se reîntoarce la SIF-urile și societățile listate la bursă care au efectuat o consolidare a valorii acțiunilor.
Miza pentru acest amendament a fost de peste 100 de milioane de euro, au susținut surse din piață pentru Snoop.ro.
Președinta Comisiei de buget din Senat, Gabriela Horga (PNL), a declarat, luni, că amendamentul depus de PSD în Camera Deputaților a fost unul „pe care nimeni nu l-a cunoscut”. Mai mult, legea care afectează 5 milioane de români fusese votată doar în Camera Deputaților, fără ca senatorii să fie informați despre modificările aduse.
„Importanta modificare care s-a făcut printr-un amendament fără transparență a dus la panică în piețele financiare, cinci milioane de români care dețineau acțiuni putea pierde și acțiunile și despăgubirea”, a spus Horga în Senat.
ASF s-a opus permanent
Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a opus permanent modificării legii și l-a informat anul trecut pe președintele Nicușor Dan despre problemele din lege.
Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România, a declarat, în cadrul Comisiei de buget-finanțe din Senat de săptămâna trecută că „fracțiile de acțiuni nu sunt recunoscute de nimeni în Europa ca drept de proprietate”.
„Legea care face imprescriptibilă fracția ne întoarce la o situație inechitabilă”, a spus Gustă le ședința de săptămâna trecută.
El a pledat să fie majorat termenul de prescripție de la 3 la 5 ani, perioadă în care persoanele care dețin acțiuni să fie informate. Senatorii au respins varianta sa.
„Nu ajută pe nimeni această modificare”, a fost poziția lui Horia Gustă, exprimată în Comisia de buget-finanțe din Senat.
„Un subiect de genul acesta trebuie dezbătut cu maximă transparență”, i-a răspuns președinta Comisiei de buget finanțe din Senat.
Votul final pentru revenirea la situația de anul trecut aparține Camerei Deputaților. Până atunci, rămâne în vigoare legea votată în 2025 și amendamentul introdus de PSD.