Va fi Vlad Voiculescu ministrul de care avem nevoie în pandemie? Ce a reușit în primul mandat omul de la care avem așteptări uriașe în 2021

​Exact 7 luni și jumătate. Atât a avut la dispoziție Vlad Voiculescu în primul său mandat de ministru al Sănătății. 4 ani mai târziu, el revine în funcția pe care a părăsit-o lăsând în urmă proiecte bune începute, reforme promise și proiecte neterminate – cel mai probabil din cauza timpului scurt sau a lipsei de susținere politică. Fondatorul Rețelei citostaticelor și al taberei pentru copii bolnavi de cancer MagiCamp, Vlad Voiculescu a fost o vedetă incontestabilă a Guvernului Cioloș încă din secunda în care a fost desemnat ministru, la nici 33 de ani.

Ajuns, în mai 2016, la conducerea Ministerului Sănătății într-un moment delicat, la câteva luni după incendiul din clubul Colectiv, a fost de departe unul dintre cei mai mediatizați miniștri ai acelei perioade – răsfățatul și marea speranță a unei părți a publicului și a presei, dar extrem de contestat și de criticat de cealaltă parte.

Indiferent de care parte am fi, un lucru este cert: primul mandat al lui Vlad Voiculescu nu a fost deloc unul ușor, iar al doilea va fi, foarte probabil, și mai greu decât primul – așteptările de la el sunt imense, iar provocările și criza de sănătate publică pe care o traversăm sunt fără precedent.

În 2016, în spațiul public circulau informații că tânărul ministru al Sănătății dormea, adesea, doar 3-4 ore pe noapte, chiar în sediul ministerului.

Dincolo de asta, ce a reușit concret Vlad Voiculescu în primul său mandat de ministru al Sănătății și ce a lăsat neterminat?

• 1. Depolitizarea managementului spitalelor

De departe cea mai importantă reformă pe care a încercat să o facă Vlad Voiculescu în scurtul său prim mandat de ministru și care l-a transformat în ținta multor atacuri dure venite din sistem.

Vlad Voiculescu și echipa sa au reușit să elaboreze și să promoveze în 2016 în Guvern o Ordonanță de Urgență (OUG 79) care aducea două prevederi-cheie: deschiderea funcțiilor de manageri de spitale pentru toți cei care au competențe în acest sens și interdicția ca managerii de spitale să dețină funcții de conducere în partide politice.

Ordonanța de Urgență a fost adoptată de Guvernul Cioloș, însă legea de aprobare a OUG 79 avea să fie respinsă de Senat și adoptată în cele din urmă de Camera Deputaților, dar într-o formă golită complet de conținut, în primele luni ale anului 2017.

• 2. Epidemia de rujeolă

Vlad Voiculescu nu se află în fața primei epidemii pe care o are de gestionat. Păstrând proporțiile, el s-a confruntat cu o epidemie și în primul său mandat – în septembrie 2016 a fost declarată în România epidemie de rujeolă. România avea în acel moment aproape 700 de cazuri de rujeolă și câțiva copii morți din cauza bolii.

În perioada epidemiei, țara noastră a avut și probleme majore în privința aprovizionării cu vaccinul împotriva rujeolei – vaccinul ROR. Cum producția și comenzile pentru vaccinuri durează luni de zile, criza vaccinului ROR avea să se rezolve abia în 2017, la câteva luni după plecarea lui Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății.

• 3. Mecanismul de feedback pentru pacienții care se externează din spital

Pacienții care se externează din spitalele românești au la dispoziție, în acest moment, un mecanism de feedback prin SMS sau formular web, prin care își pot exprima mulțumirile sau nemulțumirile față de experiența din spital. Răspunsurile pacienților la întrebările din acest chestionar ajung direct la Ministerul Sănătății.

Întrebările cuprinse în chestionar se referă la gradul de mulțumire al pacientului față de serviciile medicale oferite de spital, față de activitatea și implicarea personalului medical sau față de curațenia din spital. Pacienții sunt întrebați inclusiv dacă au fost nevoiți să cumpare medicamente sau alte materiale sanitare sau dacă au fost nevoiți să ofere „atenții” pe durata internării.

Mecanismul care măsoară satisfacția pacienților români a fost introdus în 2016, în mandatul de ministru al lui Vlad Voiculescu. La acea vreme, Colegiul Medicilor a contestat vehement introducerea măsurii.

4 ani mai târziu, un raport al Observatorului Român de Sănătate a arătat că interesul spitalelor pentru satisfacția pacienților este în general scăzut: 3 din 5 spitale au sub 5% chestionare de feedback completate raportat la numărul de externări, iar unul din 5 spitale are zero chestionare completate.

• 4. Proiectul Legii vaccinării

Ca ministru al Sănătății în 2021, Vlad Voiculescu va avea de gestionat cea mai amplă campanie de vaccinare din istoria recentă – vaccinarea împotriva COVID-19.

Ca ministru al Sănătății în 2016, Vlad Voiculescu și echipa sau au lucrat la elaborarea proiectului Legii vaccinării, în condițiile în care draft-ul circula în minister încă din mandatele predecesorilor săi – Nicolae Bănicioiu și Patriciu Achimaș Cadariu.

Potrivit surselor HotNews.ro, proiectul Legii vaccinării era ca și finalizat în mandatul lui Vlad Voiculescu, însă nu a ajuns în Parlament, unde avea să fie trimis abia de viitorul ministru, Florian Bodog, în vara anului 2017.

3 ani și jumătate mai târziu, proiectul Legii vaccinării, adoptat de Senat încă din toamna anului 2017, zace în continuare în sertarele Camerei Deputaților.

• 5. Primul ministru al Sănătății care a vorbit deschis despre șpaga din spitale

Foarte contestat de unele voci din sistem pe motiv că nu este medic, ci economist, Vlad Voiculescu a fost primul ministru al Sănătății care a vorbit deschis despre șpaga oferită de pacienții români în spitale și i-a îndemnat pe aceștia să nu o mai ofere.

„E greu să vorbești unui pacient atunci când el este într-una din cele mai vulnerabile situații. M-as feri să dau sfaturi. Aș reaminti că orice condiționare a unui act medical de primirea unui plic este o crimă”, afirma Vlad Voiculescu, în 2016.

Declarațiile lui Vlad Voiculescu pe această temă i-au atras antipatia unei părți a personalului medical. 3 ani mai târziu, același lucru avea să se întâmple și cu Sorina Pintea, al doilea ministru al Sănătății care a vorbit public despre șpaga din spitale și și-a anunțat intenția de a trimite „pacienți sub acoperire” în spitale pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită.

Un raport al Observatorului Român de Sănătate, publicat în iulie 2020 și care are la bază chestionarele de feedback completate electronic de pacienți după externare, arăta ca peste 6.000 de români spun că li s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente în anul 2019, iar unul din 5 pacienți internat într-un spital românesc a fost nevoit să își cumpere cu bani din buzunar materiale sau medicamente pe parcursul internării.

„Sper să am la Ministerul Sănătății timp să fac reformele și proiectele de care avem cu toții atât de mare nevoie. Am deja o echipă fabuloasă, știu ce este de făcut și am credința că alături de oamenii din sistem care își doresc o schimbare profundă vom putea face rapid pași în direcția asta: cu suportul colegilor din USR PLUS, PNL și UDMR, putem face ceea ce trebuie.

Pe termen scurt și mediu, de prestația Ministerului Sănătății depind, în mod direct, viețile a zeci de mii de români în această criză sanitară, economică și de încredere. N-aș fi putut să îmi iert decizia de a sta deoparte și de a critica doar de pe margine. Sunt atât de multe lucruri în sistemul de sănătate care trebuie corectate și trebuie corectate acum. Nu peste 1 an, nu la următoarele alegeri. Acum.

Sper să fiți alături de mine. Dacă nu acum, atunci în următorii 2-3 ani (pentru că nu vă promit miracole peste noapte).” – Vlad Voiculescu, pe 21 decembrie 2020, după ce a fost propus pentru al doilea mandat de ministru al Sănătății.