Skip to content
Articol susținut de Lilly

Percepții diferite despre obezitate: față de media globală, românii resimt mai puțin stigmatul social

Smile Media

Românii supraponderali sau care trăiesc cu obezitate, cuprinși în cel mai recent studiu sindicalizat realizat de Ipsos – „Global Perceptions of Obesity Study”, resimt într-o măsură mai redusă presiunea judecății sociale. 

Percepția românilor asupra greutății lor este diferită de cea a respondenților din alte țări incluse în cercetare.

Mai exact, în România, 17% dintre cei intervievați, și care trăiesc cu obezitate, au declarat că se confruntă cu judecăți legate de aspectul fizic; la nivel global, media este de 35%. 

Totodată, 23% dintre ei se simt confortabil sau mai puțin stânjeniți de propria greutate. Spre comparație, la nivel global, acest procent ajunge la 35% dintre persoanele care au luat parte la cercetarea Ipsos și trăiesc cu obezitate.  

În același timp, românii manifestă un nivel de conștientizare peste medie privind riscurile pe care această boală cronică, progresivă și recidivantă, dar care poate fi totuși prevenită și tratată, le implică pentru sănătate și percep mai intens efectele sale negative, ceea ce le stimulează dorința de schimbare.

Astfel, în România, 41% dintre persoanele care trăiesc cu obezitate, intervievate de Ipsos, își fac frecvent griji cu privire la problemele pe care le-ar putea avea în viitor, iar 20% dintre ele sunt frecvent anxioase în legătură cu actuala lor stare de sănătate. 

Spre comparație, în rândul românilor normoponderali (care au luat parte la studiul Ipsos), procentul celor care se îngrijorează pentru propria stare de sănătate ajunge la 31%. 

Mai mult, 66% dintre cei care trăiesc cu obezitate și au fost cuprinși în studiu, o asociază cu diabetul de tip 2 (53% – media la nivel global), iar 64% dintre ei cu bolile de inimă (media globală este de 52%).  

Obezitatea – tot mai răspândită în România și în lume 

În România, numărul persoanelor a căror greutate depășește intervalul considerat sănătos este în creștere. 

Mai puțin de 4 din 10 persoane, cu vârsta de cel puțin 10 ani, au o greutate sănătoasă; restul sunt supraponderale sau trăiesc cu obezitate, conform Societății Române de Chirurgie Metabolică

Aceeași sursă mai arată că ponderea persoanelor supraponderale sau care trăiesc cu obezitate este mai mare în rândul celor de peste 44 de ani (72%) și mai frecventă în rândul bărbaților (66%) sau al persoanelor inactive (73%).

De asemenea, ediția din 2025 a Atlasului Obezității, arată că 70% dintre adulții din țara noastră au un Indice de Masă Corporală (IMC) ridicat, iar 39% dintre ei trăiesc cu obezitate; până în 2030, aproape 11 milioane de adulți români vor fi supraponderali sau obezi.  

Imaginea globală este similară celei locale, numărul numărul adulților care trăiesc cu obezitate dublându-se din 1990 până în prezent, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății. În plus, potrivit estimărilor Federației Globale a Obezității, până în 2030, 1 din 5 femei și 1 din 7 bărbați (în total, peste 1 miliard de oameni) vor trăi cu obezitate.

22% dintre românii care au un IMC ridicat nu consideră că au probleme de greutate

Conform Societatății Române de Chirurgie Metabolică, persoanele care se percep ca având un IMC peste intervalul în care se încadrează persoanele normoponderale au, în general, dreptate, dar există și un segment de 22% din populație care consideră că nu are probleme cu greutatea. 

Printre cei care își subestimează numărul kilogramelor se regăsesc mai mult bărbați, cu vârste de peste 65 de ani. 

În ceea ce privește starea de sănătate, indivizii normoponderali care au luat parte la studiul Ipsos au afirmat, într-o proporție mai mare decât cei care trăiesc cu obezitate, că sunt mulțumiți de starea lor de sănătate fizică; diferența dintre cele două categorii este de 24 de puncte procentuale.  

Datele de mai sus evidențiază, așadar, nevoia unei înțelegeri mai nuanțate a obezității, nu doar ca o problemă de greutate, ci drept o afecțiune medicală complexă, cu implicații importante asupra sănătății individuale și publice. Creșterea nivelului de informare și încurajarea accesului la sprijin medical specializat pot contribui la o gestionare mai eficientă a acestei boli, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății.

Despre studiul sindicalizat Ipsos

Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost realizat online, în 14 țări din lume (inclusiv în România), în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.

În România au fost intervievați 1.000 de adulți, dintre care 201 persoane care trăiesc cu obezitate și 799 persoane care nu trăiesc cu obezitate. Eșantionul populației generale a fost structurat pe baza unor cote de vârstă, gen și regiune.

Eșantionul din România este mai urban, mai educat și/sau mai prosper decât populația generală, rezultatele reflectând în principal opiniile segmentului mai „conectat” al populației.

Clasificarea respondenților în funcție de statusul ponderal a fost realizată pe baza înălțimii și greutății auto-raportate, folosind următoarele definiții:

  • persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
  • persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC <30.  

Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalență a obezității din eșantion se bazează pe informații auto-raportate și sunt utilizate exclusiv pentru analiza comparativă a percepțiilor, nu ca substitut pentru statisticile epidemiologice oficiale.

Articol susținut de Lilly