România, între „țările stagnante” la capitolul stat de drept. „Încrederea în justiție continuă să fie subminată din cauza prescripțiilor. E întărită percepția că cei de la putere pot evita răspunderea”

Vulnerabilități privind independența sistemului judiciar, în special în legătură cu procedurile de numire în funcții de conducere și cu influența politică indirectă, sunt semnalate într-un raport privind statul de drept publicat luni de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), principala organizație europeană pentru libertăți civile.  

Realizat pe baza analizelor comunicate de 40 de ONG-uri din 22 de țări, raportul avertizează că guvernele din cinci state membre ale UE „erodează în mod constant și intenționat” statul de drept. Este vorba despre Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia, ale căror guverne sunt prezentate drept „demolatori” care slăbesc statul de drept. 

„Provocări serioase” privind încrederea în sistemul judiciar din România

România este inclusă în categoria statelor „stagnante”. Țara noastră nu a înregistrat un progres clar în ceea ce privește statul de drept, confruntându-se cu „provocări serioase legate de scăderea încrederii în sistemul de justiție”, potrivit raportului Liberties.   

„Evaluarea indică un cadru instituțional funcțional, însă afectat de probleme persistente de implementare și coerență. În domeniul justiției, raportul semnalează în continuare vulnerabilități privind independența sistemului, în special în legătură cu procedurile de numire în funcții de conducere și cu influența politică indirectă.

Reformele adoptate în anii anteriori nu au fost pe deplin consolidate, iar percepția asupra autonomiei sistemului judiciar rămâne fragilă. Pe componenta anticorupție, progresele sunt descrise drept inegale, marcate de rezultate fluctuante și de o lipsă de continuitate strategică. Deși instituțiile-cheie sunt funcționale, impactul acestora este limitat de aplicarea neuniformă a politicilor și de o voință politică percepută ca inconsistentă”, se menționează în raportul publicat luni de Liberties.   

Printre principalele probleme indicate se află criza prescripțiilor pentru cazurile majore de corupție, care „a continuat să submineze încrederea în justiția din România și să consolideze percepția că cei aflați la putere pot evita răspunderea”.

„Reformă blocată”

România a fost desemnată drept „stagnantă” deoarece evoluțiile statului de drept indică un model de reformă blocată, mai degrabă decât un progres clar. „Deși țara nu a cunoscut o prăbușire bruscă a garanțiilor democratice, probleme cheie precum credibilitatea sistemului de justiție, transparența, libertatea presei și responsabilitatea au rămas nerezolvate”, se mai arată în document.

O altă problemă identificată a fost cea referitoare la supremația dreptului UE.  

Unele instanțe românești au pronunțat decizii în 2024 și 2025, contestând autoritatea Curții Europene de Justiție (CJUE) de a nu aplica legile naționale în cazuri precum cele privind termenul de prescripție pentru frauda împotriva intereselor financiare ale UE, ceea ce a dus la incertitudine juridică, atrage atenția Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa.

„Echilibru fragil”

Raportul Libertes evidențiază și deficitul sever de personal cu care se confruntă instanțele din România, în contextul unui volum record de dosare: „Această situație constituie o amenințare structurală la adresa atât eficacității, cât și independenței sistemului judiciar”.

Documentarul Recorder „Justiție capturată” a fost inclus în analiza Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa, care atrage atenția asupra aspectelor grave din justiție semnalate de jurnaliști.

Concluzia raportului privind statul de drept în România, întocmit de Liberties, este că țara noastră „nu se confruntă cu o deteriorare accentuată a statului de drept, dar nici nu reușește să genereze progrese structurale, rămânând blocată într-un echilibru fragil între funcționalitate instituțională și deficiențe persistente”.

Recomandări

 Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) transmite o serie de recomandări pentru Comisia Europeană privind România. Printre acestea:

• „Deblocarea urgentă, la nivel guvernamental, a organizării concursurilor de admitere în magistratură. Această măsură este esențială pentru a aborda deficitul actual de judecători, cu aproximativ 15% din posturi vacante, și pentru a asigura funcționarea eficientă și promptă a sistemului judiciar.  

• Inițierea unei anchete privind inacțiunea parlamentară prelungită în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, care a dus la o lacună legislativă semnificativă care afectează sistemul de justiție penală în cazul prescripției.

• Începerea unei monitorizări extinse a constatărilor anchetei Recorder, asigurându-se că organele judiciare și de supraveghere relevante examinează preocupările identificate și iau măsurile corespunzătoare”.