VIDEO Conferință The Economist la București. Bolojan numește principala problemă de securitate / Rolul României în securitatea energetică a Europei și influența „revoluției AI”

Premierul Ilie Bolojan, vicepreședinta Comisiei Europene pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu, fostul premier turc Ahmet Davutoglu, oficiali bancari și oameni de afaceri au vorbit în a doua zi a conferinței The Economist Romania Government Roundtable. HotNews este partener media şi a transmis publicului cele mai importante informații de la eveniment.

• „În condițiile în care nu putem avea încredere că acțiunile Rusiei vor deveni previzibile în anii următori, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, trebuie să ne gândim la ceea ce presupune pentru siguranța Europei existența unei regiuni instabile precum Ucraina. Din această perspectivă, credem că frontiera estică trebuie consolidată în viitor”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
• „Ne confruntăm cu atacuri rusești asupra infrastructurilor teritoriale. Nu e vorba doar de drone care survolează. Am suferit și privind perturbarea rețelelor energetice. Chiar și furnizarea energiei din România a fost afectată. Dreptul cetățenilor la servicii a fost îngrădit”, a afirmat premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu.
• „Și în România și în alte state cel mai sănătos mod de a consolida piața muncii este prin stimularea inovării, prin a investi în educație, competențe și nu doar la nivelul tinerilor ci și a adulților. Industria se schimbă. Unele se restructurează, altele apar, tehnologia are cel mai mare impact asupra locurilor de muncă”, a afirmat comisarul european Roxana Mînzatu.
• „Nu avem nevoie de lideri cărora să le fie frică de AI sau de lideri care refuză AI. Avem nevoie de lideri responsabili. Indiferent cum folosim AI trebuie să o facem cu responsabilitate. Trebuie să ne gândim de ce folosim aceste instrumente. Factorul determinat este de a proteja și avea grijă de oameni, de clienți și de afacerile pe care le conducem”, a declarat Alexandru Chiriță, director executiv al Electrica.
• „România are potențialul de a deveni un factor decisiv în domeniul securității energetice în Europa. Suntem mândri că firmele americane și expertiza americană contribuie la acest obiectiv – de la proiectul Neptun Deep al României, la retehnologizarea reactoarelor de la Cernavodă și la alte inițiative energetice. Vedem un potențial extraordinar în Coridorul Vertical pentru accesul la noi piețe, inclusiv pentru gaz natural lichefiat, oferind surse sigure și fiabile necesare pentru susținerea economiilor în creștere”, a declarat ambasadorul american Darryl Nirenberg.
• Urmăriţi aici transmisiunea video a evenimentului The Economist Impact:

A doua zi a conferinței s-a încheiat

După aproximativ 10 ore de dezbateri, cea de-a doua zi a Conferinței The Economist de la București a ajuns la final. Evenimentul continuă mâine. Pe scenă vor urca, printre alții, vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, șefi de bănci private, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, și analiști financiari.

Sprijinul României pentru Republica Moldova

Ultima temă de pe agenda de astăzi a conferinței The Economist este cea a parteneriatelor strategice între România, Moldova și statele vecine.

„România susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Am militat constant pentru aderare, am susținut reformele, statul de drept și stabilitatea instituțională. Nu doar că milităm la nivel european, dar România susține activ și sper că vom continua să sprijinim mai mult pe viitor prin măsuri concrete”, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei și fost europarlamentar.

Prezent pe scenă, fostul premier al Moldovei Dorin Recean a mulțumit României pentru sprijin și a oferit un exemplu concret când intervenția Bucureștiului a fost decisivă pentru sprijinirea populației de peste Prut.

„De fiecare dată când Moldova a avut nevoie, am avut parte de intervenție din partea Bucureștiului. Ultima dată a fost acum câteva săptămâni. 65% din populației ar fi rămas fără apă și 65% ar fi rămas fără resurse energetice din cauza atacurilor rusești în Ucraina. Autoritățile din București au fost alături de noi pentru a ajuta Moldova să depășească criza”, a spus Dorin Recean.

Burduja: „Regiunea Mării Negre ar trebui să servească ca o garanție”

Potențialul Mării Negre pentru coridoarele de gaze naturale și explorare este următoarea temă discutată la conferință.

„Europa se confruntă cu un moment disruptiv dual. Nu este vorba doar de Rusia ci și de Iran. O lecție pe care trebuie să o învățăm e că nu putem depindem de resurse sau coridoare energetice care nu sunt în controlul nostru. Cred că regiunea Mării Negre ar trebui să servească ca o garanție, o poliță de asigurare alături de rezervele sale”, a declarat Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului Bolojan și fost ministru al Energiei.

„Consider că ordinea priorităților va trebuie să fie: securitate, prețuri convenabile și energie curată”, a precizat Burduja.

Răzvan Popescu, director executiv Romgaz, a lăudat investițiile companiei de stat în proiectul Neptun Deep, cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre.

„Din 2022, Romgaz a făcut un mare pas în față. Când toată lumea se gândea le evoluțiile astea ecologice, noi am investit și am cumpărat un pachet în Neptun Deep, un proiect masiv pentru Marea Neagră. Investițiile financiare directe au făcut ca în 2026 să avem un profit cât se poate de bun”, a declarat Răzvan Popescu.

Fost vicepreședinte al Comisiei Europene: „Viitorul Europei trebuie să se bazeze pe tranziție energetică”

„Tranziția verde a Europei în 2026” este tema cu care începe prima dezbatere din a doua parte a zilei la conferința The Economist de la București.

„Am văzut foarte multe reacții la Pactul Verde. Acest pact a fost atras în războaiele culturale. (…) Ce am încercat să facem la Comisia Europeană este de a îndeplini obiectivele stabilite internațional, de a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade. Acest obiectiv nu a fost îndeplinit, ne bucurăm dacă limităm la 2,2 grade. Viitorul Europei trebuie să se bazeze pe tranziție energetică. Nu există altă variantă”, a declarat Frans Timmermans, fost vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Verde European.

În cadrul dezbaterii, Bogdan Badea, președintele consiliului de administrație de la Hidroelectrica a ridicat o întrebare pentru oficialii europeni.

„Hidrocentralele nu sunt susținute suficient în Europa, iar acest lucru am resimțit în ultimii 10 ani. Ne luptăm pentru a continua niște investiții mai vechi, dar procedurile devin tot mai birocratice. Întrebare este unde ne aflăm? Hidroenergia mai este o tehnologie susținută la nivel european?”, a întrebat Bogdan Badea.

Conferința ia o pauză de prânz de o oră, apoi va reveni cu noi dezbateri despre tranziția spre energie curată, resursele din Marea Neagră sau relația România – Moldova.

Tanczos Barna: Încercăm să ducem deficitul bugetar către 6% în 2026

„Avem un deficit de peste 9%, încercăm să-l ducem către 6%. În același timp, trebuie să încheiem programele, proiectele, să respectăm termenele asumate, iar acest parteneriat cu Comisia Europeană trebuie să ne ajute”, a declarat vicepremierul român.

În continuare la afirmațiile vicepremierului român, comisarul Apostolos Tzitzikostas a declarat că pleacă cu încredere din România după cele discutate în ultimele zile.

„Mă aflu deja de 2 zile. M-am întâlnit cu prim-ministrul, cu președintele, cu ministrul transporturilor. România este o țară care are o poziție strategică pe hartă între vest și est, între nord și sud. Este un partener de preț petru Inițiativa celor 3 mări. (…) România a absorbit aproximativ 2 miliarde de euro prin intermediul instrumentului aflat în subordonarea mea. Finanțarea europeană nu este suficientă, mai avem nevoie de două elemente ca magia să-și facă simțită efectele. Este nevoie de susținere tehnică și de sectorul privat”, a spus comisarul.

Despre conectivitate în Europa

Acum are loc o dezbatere despre „conectarea regiunilor, comunităților și țărilor – promovarea rezilienței și prosperității”.

„Au trecut zilele când conectivitatea era sinonimă doar cu infrastructura. Astăzi, e mult mai mult de atât, este un activ strategic care poate oferi rezilienţă, securitate şi prosperitate pe termen lung. În Europa şi mai ales în regiunea Mării Negre, pentru coridorul nou de transport această conectivitate a căpătat noi dimensiuni. Această regiune a suferit în mod istoric din cauza fragmentării, a lipsei de legături şi a investiţiilor insuficiente”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisar pentru transport și turism durabil.

Rolul AI

Conferință continuă cu o dezbatere despre rolul inteligenței artificiale în influențarea deciziilor.

„Ne confruntăm cu o mare revoluție și un mare model disruptiv. Anumite elemente de leadership devin mai relevante decât cel tradițional. Dacă ne uităm la atributele principale precum strategie, execuție, crearea de echipe care au performanță ridică, crearea unei culturi organizaționale pe valorile potrivite. Inteligența artificială va aduce modificări subtanțiale în toate acestea”, a declarat Mihaela Bîtu, director executiv ING Bank România.

„Nu avem nevoie de lideri cărora să le fie frică de AI sau de lideri care refuză AI. Avem nevoie de lideri responsabili. Indiferent cum folosim AI trebuie să o facem cu responsabilitate. Trebuie să ne gândim de ce folosim aceste instrumente. Factorul determinat este de a proteja și avea grijă de oameni, de clienți și de afacerile pe care le conducem”, a declarat Alexandru Chiriță, director executiv al Electrica.

Bogdan Ivan: „Trebuie să ne sporim independența energetică”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține acum o declarație în cadrul dezbaterii privind securitatea energetică a Europei.

„România este o țară aflată în mijlocul Coridorului Vertical. Furnizăm gaze și energie către UE, dar nu este suficient. Avem o decizie strategică pe care trebuie să o luăm. Trebuie să alegem corect cum putea clar să ne asigurăm că nu mai depindem de gazul rusesc. Este important să nu fim blocați de o lipsă de finanțare în a lua o decizie în regiune”, a declarat Ivan.

„Trebuie să ne sporim independența energetică. În momentul acesta observăm cât de importantă este existența unui lanț de furnizare energetic combinat”, a mai declarat ministrul Energiei.

„Reprezentăm o piață de cel puțin 60 de milioane de oameni și putem juca, la nivel regional, un rol esențial în domenii precum securitatea energetică la Marea Neagră, inteligența artificială și noile tehnologii. Este o regiune în plină dezvoltare. În prezent, suntem una dintre cele mai sigure regiuni din lume și suntem deschiși și prietenoși față de marii investitori”, a mai spus el.

Ambasadorul SUA: „România are un mare potențial de a juca cu un rol esențial în domeniul securității energetice în Europa”

Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, și ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, discută acum despre construirea de coridoare energetice în sud-estul Europei și rolul strategic al regiunii în securitatea energetică a Europei.

„Încă din prima zi a mandatului său, președintele Trump a semnat un ordin executiv prin care a subliniat importanța securității energetice ca element crucial al competiției globale. Această observație reflectă exact de ce securitatea energetică și inițiative precum Coridorul Vertical sunt atât de importante. Securitatea energetică este centrală pentru politica externă. Ea influențează alegerile pe care le fac statele, parteneriatele pe care le construiesc, precum și suveranitatea și independența acestora”, a explicat ambasadorul.

„România are potențialul de a deveni un factor decisiv în domeniul securității energetice în Europa. Suntem mândri că firmele americane și expertiza americană contribuie la acest obiectiv – de la proiectul Neptun Deep al României, la retehnologizarea reactoarelor de la Cernavodă și la alte inițiative energetice. Vedem un potențial extraordinar în Coridorul Vertical pentru accesul la noi piețe, inclusiv pentru gaz natural lichefiat (GNL), oferind surse sigure și fiabile necesare pentru susținerea economiilor în creștere”, a mai afirmat Nirenberg.

Radu Miruță: „Nu putem discuta despre 27 de soluții individuale pentru o singură problemă militară”

Conferința continuă cu o dezbatere despre arhitectura de securitate în Europa. Participă Tarja Jaakkola, secretar general adjunct NATO pentru industria de apărare, inovație și armament și
Radu Miruță, ministrul Apărării din România. Ei vor dialoga cu reprezentanți ai mediului de afaceri.

„Când vorbesc despre industrie nu vorbesc doar despre industria militară care produce sistemele de apărare, de luptă, dar şi noile tehnologii, partea civilă a industriei, unde noi inovaţii apar care pot susţine structura NATO de a-şi deplini obiectivele în ritmul dorit. Deci ne uităm la instrumente precum inteligenţa artificială şi autonomie tehnologică ceea ce reprezintă aspecte importante”, a explicat Tarja Jaakkola.

În discursul său, Radu Miruță a deplâns faptul că în UE fiecare țară are propria strategia de achiziții militare.

„Există câteva probleme. Discutăm despre o Europă unită, dar în ceea ce privește achizițiile, pentru fiecare minister al Apărării ele sunt separate. Nu putem discuta despre 27 de soluții individuale pentru o singură problemă militară. Avem o provocare pentru țările europene în ceea ce privește realizarea achizițiile”, a declarat Radu Miruță.

Lazăr Comănescu, despre securitatea economică

„Dacă vrem securitate pe termen lung, securitatea economică derivă din coperarea economică între actorii economici, fie că sunt state sau companii. În situaţia actuală, când apar nenumărate perturbări, rolul cooperării regionale este tot mai important. Actorii, la nivel regional, prin cooperare, pot diminua efectele provocărilor cu care ne confruntăm”, a afirmat Lazăr Comănescu la conferința The Economist.

„Chiar și în situațiile cele mai extreme ale conflictelor, m-am confruntat în ultimii 4 ani, e extrem de important ca între adversarii cei mai puternici, între statele în conflict, să se păstreze canale de comunicare, să se mențină dialogul, chiar dacă țipăm unii la alții. Așa rezolvăm problemele”, a declarat diplomatul.

Comisar european, despre „începutul declinului Europei”

Criza migranților din 2015 reprezintă „începutul declinului Europei”, iar fragmentarea continuă și în prezent, a declarat Dimitris Avramopoulos, fost comisar european pentru migrație și fost ministru de externe al Greciei.

„Am fost martor din calitate de comisar european la începutul declinului Europei, mai ales în 2015-2016 când ne-am confruntat cu un flux incontrolabil de migrație și probleme de securitate. Atunci a început fragmentarea, dar din păcate ea continuă și astăzi. Trebuie să avem capacitatea de a ne proteja interesele și de a contribui la securitatea globală”, a spus el.

„NATO rămâne principalul pilon militar, fără îndoială, fapt demonstrat de deciziile Finlandei și Suediei de a adera – decizii care ar fi fost de neconceput în urmă cu câțiva ani. Totodată, Uniunea Europeană este din ce în ce mai mult percepută ca o comunitate de securitate, oferind stabilitate politică, protecție instituțională și o clauză de apărare reciprocă. De aceea, chiar și state prospere precum Norvegia și Islanda își reconsideră distanțarea față de Bruxelles, în timp ce Ucraina vede în aderarea la UE cea mai credibilă opțiune pe termen lung. În această nouă eră geopolitică, statele caută aderarea mai puțin pentru a deveni mai bogate și mai mult pentru a evita izolarea”, a precizat fostul comisar.

Fost premier turc: „Toate legile internaționale au fost încălcate”

Conferința The Economist continuă cu o dezbatere privind „problemele geopolitice și de securitate energetică într-o regiune aflată în continuă schimbare”. La ea participă Ahmet Davutoğlu, fost prim-ministru al Turciei, Dimitris Avramopoulos, fost comisar european pentru migrație și fost ministru de externe al Greciei, Lazăr Comănescu, secretar general la Organizația de Cooperare Economică a Mării Negre și Geoffrey Pyatt, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru resurse energetice și fost ambasador al SUA în Ucraina și Grecia.

„Când vorbim de securitate, vorbim de o arhitectură anume. La fel ca o clădire foarte frumoasă, securitatea are nevoie de câteva valori de bază, norme și instituții funcționale. Astăzi, umanitatea a pierdut valorile de bază ale acestei arhitecturi, ale ordinii internaționale”, a declarat Davutoglu.

„Toate structurile internaționale și legile internaționale au fost încălcate. Integritatea teritorial ca fundament al suveranității naționale a fost un principiu încălcat de Rusia la momentul invaziei în Ucraina”, a mai declarat fostul premier turc.

Comisar european: „Tehnologia are cel mai mare impact asupra locurilor de muncă”

Roxana Mînzatu este întrebată de jurnalista The Economist care moderează dezbaterea despre direcția în care se îndreaptă România în UE.

„România este unul dintre statele cu cea mai bună performanță privind nivelul și ritmul în care a crescut PIB și venitul per capita. Mai sunt multe provocări pe care trebuie să le adresăm, modelul de creștere trebuie adaptat”, a declarat Roxana Mînzatu.

„Avem lacune în sectoare unde condițiile de muncă nu mai sunt suficiente pentru a atrage oamenii. Altă problemă este decalajul privind prezența acestor talente. Și în România și în alte state cel mai sănătos mod de a consolida piața muncii este prin stimularea inovării, prin a investi în educație, competențe și nu doar la nivelul tinerilor ci și a adulților. Industria se schimbă. Unele se restructurează, altele apar, tehnologia are cel mai mare impact asupra locurilor de muncă”, a declarat ea.

Roxana Mînzatu: „Trebuie să alegem mai înțelept parteneri”

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, vorbește acum despre „viziunea pentru o Europă mai puternică în 2026”.

„Am ajuns într-o situație de dependențe periculoase care ne-au lăsat expuși în fața unor situații complicate de către actori pe care i-am considerată altădată parteneri și care s-au dovedit ostili în mod deschis”, a spus ea.

„Trebuie să facem mai multe lucruri aici în Europa și să alegem mai înțelept parteneri. Parteneriate trebuie construite pe reciprocitate și pentru că încrederea trebuie să fie bilaterală. Doar astfel Europa își poate recâștiga liberatea de a-și alege propriul drum”, a mai spus Mînzatu.

„În ceea ce privește energia, cea mai importantă tematică a vremurilor în care ne aflăm, am tăiat legăturile cu Rusia, dar lecția cheie este că nu trebuie să schimbăm o relație de dependență pentru alta. Trebuie să diversificăm parteneriatele privind energia”, a continuat comisarul european.

Premierul Moldovei: „Ne confruntăm cu atacurile rusești asupra infrastructurilor teritoriale”

Următorul vorbitor este prim-ministrul Republicii Moldovei. Și acesta este prezent prin videoconferințe.

„Europa în care trăim se confruntă cu tensiuni extraordinare, nu doar la frontiere ci și economic și privind instituțiile. Moldova nu este doar concept ci o experiență reală. Ne confruntăm cu atacuri rusești asupra infrastructurilor teritoriale. Nu e vorba doar de drone care survolează. Am suferit și privind perturbarea rețelelor energetice. Chiar și furnizarea energiei din România a fost afectată. Dreptul cetățenilor la servicii a fost îngrădit”, a spus Munteanu.

„Integrarea Moldovei la UE nu este legată de dacă sau nu ci de în ce ritm. Momentul în care Moldova se va alătura Europei unde își are locul este aspirația cetățenilor noștri. Este în interesul strategic al Europei să facem parte din UE”, a mai declarat premierul moldovean.

Edi Rama: „UE dispune de un moment unic pentru a crește”

Acum ia cuvântul, prin videoconferință, premierul Albaniei Edi Rama.

„De atunci (n.r. de la izbucnirea războiului în Ucraina), alte evoluții ne-au reamintit un adevăr fundamental: Europa trebuie să își mențină poziția. Europa trebuie să se reînnoiască, Europa trebuie să se reinventeze. Solidaritatea, chiar fundamentul Uniunii Europene, nu trebuie doar să reziste, ci trebuie consolidată prin parteneriate mai puternice, o coeziune mai profundă și o securitate sporită”, a spus Rama.

„Albania, regiunea Balcanilor de Vest, și țările de pe flancul estic se află într-un moment unic pentru a-și avansa aspirațiile de a se alătura UE. UE dispune de un moment unic pentru a crește și a deveni mai puternică”, spune premierul Edi Rama.

El a declarat că Albania, la fel ca Muntenegru, este gata să negocieze și să se alăture UE până la finalul acestui deceniu.

Ilie Bolojan: „Frontiera estică trebuie consolidată în viitor”

Începe a doua zi de conferință The Economis. Primul care ia cuvântul este premierul român Ilie Bolojan.

„Frontiera de est a Uniunii Europene va rămâne, pentru mulți ani de acum înainte, cea mai importantă frontieră a Uniunii. Desigur, și celelalte frontiere sunt la fel de importante. Am avut numeroase probleme în regiunea mediteraneeană în ceea ce privește migrația ilegală, însă, din punct de vedere strategic, economic, militar și al apărării, această frontieră, de la regiunea baltică până la Marea Neagră, va rămâne una crucială în anii care urmează”, a spus Ilie Bolojan.

„În condițiile în care nu putem avea încredere că acțiunile Rusiei vor deveni previzibile în anii următori, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, trebuie să ne gândim la ceea ce presupune pentru siguranța Europei existența unei regiuni instabile precum Ucraina. Din această perspectivă, credem că frontiera estică trebuie consolidată în viitor”, a continuat Bolojan.

„Cred că extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, aşa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică importantă pe care noi o susținem, cred că nu este doar o cheltuială așa cum s-ar putea înregistra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”, a mai declarat premierul.

A doua zi de conferință

Conferința se desfăşoară între 30 martie și 1 aprilie la București şi reuneşte oficiali guvernamentali, reprezentanți NATO și UE, foști șefi de guvern, diplomați și lideri ai mediului de afaceri.

Invitatul special este Daron Acemoglu, economist premiat cu Nobel în 2024 pentru contribuțiile sale la înțelegerea modului în care instituțiile influențează dezvoltarea economică. în discursul de luni, el a vorbit despre problema principală a lumii: „criza democrației liberale”.

„AI, criza din Iran, problemele economice cu care ne confruntăm sunt provocări foarte serioase. Problema definitorie pe care o avem astăzi este criza democrației liberale. Acum trecem printr-o perioadă de transformări”, a declarat Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice în 2024.

„În SUA, încrederea în instituții fundamentale este sub 10%, populația este foarte polarizată, două treimi consideră că reprezentanții politici nu vorbesc în numele lor. Ce e îngrijorător? Sprijinul pentru democrație care a fost foarte ridicat mereu în rândul populației tinere scade. Mai ales în SUA, apoi în Marea Britanie”, a continuat el.

Parteneriate strategice între România, Republica Moldova și statele din regiune

A doua zi a conferinței The Economist Romania Government Roundtable, organizată de The Economist Impact, cu sprijinul RCI Holding, aduce împreună lideri politici de prim rang, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și executivi din companii-cheie din energie, infrastructură și sectorul financiar.

Conferința va începe cu un dialog între premierul României, Ilie Bolojan, și premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, pe tema cooperării regionale și a parcursului european al Chișinăului.

Tot în cadrul conferinței sunt abordate și relațiile dintre România și Republica Moldova, cu participarea foștilor premieri Dorin Recean și Ion Sturza.

Dialogul va urmări parteneriatele strategice dintre România, Republica Moldova și statele vecine, precum și rolului cooperării economice în susținerea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

Cum se înarmează Europa

Agenda include apoi intervenții ale mai multor oficiali din Guvernul României, în paralel cu discuții dedicate securității și energiei.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, va participa la o discuție despre prioritățile strategice ale Europei în domeniul apărării, în contextul agresiunii Rusiei și al noilor inițiative europene de apărare, precum planul ReArm Europe.

Miruţă va discuta alături de Tarja Jaakkola, adjuncta secretarului general pentru industria de apărare, inovare și armamente în cadrul NATO.

În paralel, o sesiune dedicată evoluțiilor din Orientul Mijlociu și impactului acestora asupra Europei de Sud-Est îi reunește pe fostul premier turc Ahmet Davutoğlu, fostul comisar european Dimitris Avramopoulos și pe diplomatul american Geoffrey Pyatt.

La dezbateri participă și lideri ai mediului de afaceri din sectoare-cheie, precum energie, infrastructură și servicii financiare, într-un context în care deciziile politice sunt tot mai strâns legate de capacitatea economică și de reziliența investițiilor în regiune.