Skip to content
Actualitate

Decizie importantă a Băncii Naționale, așteptată astăzi

Dan Popa

Marți, cei nouă membri ai boardului BNR se reunesc pentru a decide dacă scad, mențin sau măresc dobânda-cheie.

Analiștii anticipează în unanimitate menținerea ratei dobânzii cheie la 6,5 și spun că, exceptând menționarea unei revizuiri în creștere a prognozei privind inflația, este puțin probabil ca în comunicarea publică ulterioară Banca Națională să ofere orientări suplimentare pentru viitor.

Perspectiva actualizată a inflației din raportul privind inflația care va fi publicată în 15 mai va fi probabil marcată de o incertitudine ridicată și însoțită de o retorică mai agresivă la conferința de presă, arată un raport al BCR publicat luni.

„Considerăm că majorările ratelor dobânzilor sunt foarte puțin probabile, deși o gestionare mai strictă a lichidității ar putea fi determinată de perioade de presiuni asupra deprecierii cursului valutar”, spun economiștii BCR.

Ei se așteaptă ca BNR să ia în considerare eventuale reduceri ale ratelor dobânzilor cel mai devreme la ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie, care este însoțită de o prognoză actualizată. Pe lângă o mai bună evaluare a amplitudinii șocului energetic și a eficacității măsurilor compensatorii adoptate de guvern, este probabil ca BNR să urmărească mișcările Băncii Centrale Europene, pentru care piața preconizează în prezent pe deplin două majorări ale ratelor dobânzilor până în septembrie.

„Nu văd anul acesta BNR coborând dobânda cheie. Categoric, nu! Tehnic e acest argument: vrei să ieftinești banii, să încurajezi consumul. Întrebarea este ce vei obține? Probabil că niște ieșiri de capital. Că e mai puțin remunerat. Te gândești că vei obține o stimulare sau o încurajare a consumului. Sau o frânare a contracției lui. Prețurile sunt deja într-atât de mari încât o reducere marginală, nu se simte în preț”, spune și Florian Libocor, economistul șef al BRD, într-o discuție cu HotNews.

BCR se așteaptă ca rata anuală a inflației să se încheie în 2026 la 5,1%, după includerea șocului prețului petrolului în scenariul de referință. „Ca regulă generală, o creștere de 10% a prețurilor combustibililor adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația totală, aproximativ jumătate din impact provenind din transmiterea în economie a scumpirii benzinei”, mai arată documentul citat.

În funcție de cât timp vor rămâne prețurile petrolului la nivelurile actuale, inflația ar putea, în general, să surprindă în creștere în acest an, iar revenirea la banda țintă a BNR în 2027 este amenințată.

O creștere mult sub potențialul de creștere a PIB-ului și probabilitatea semnificativă a unei recesiuni sunt argumente puternice în favoarea reducerii ratelor dobânzilor în 2026.

Conflictul continuu din Orientul Mijlociu prezintă unele riscuri negative pentru estimările BCR de creștere economică de doar +0,3% în 2026.

Ce ar însemna pentru economie o scădere a dobânzii-cheie de către BNR

Banca centrală ieftinește banii în economie. Efectele în cascadă sunt:

  • Creditele se ieftinesc – ratele la ipotecare și credite de consum scad, oamenii și firmele se împrumută mai ușor
  • Consumul crește – mai mulți bani disponibili, mai multă cheltuială
  • Leul se poate deprecia – capitalul străin caută randament mai bun în altă parte, iese din România
  • Investițiile se accelerează – firmele pot finanța proiecte care înainte nu erau rentabile la dobânzi mari
  • Inflația poate crește – mai mulți bani în circulație înseamnă presiune pe prețuri
  • Economia crește pe termen scurt, dar cu risc de supraîncălzire dacă scăderea e prea agresivă

Când o face BNR: când inflația e sub control și economia are nevoie de stimul.

Ce ar însemna pentru economie o creștere a dobânzii cheie de către BNR

Banca centrală scumpește banii. Efectele:

  • Creditele se scumpesc – ratele cresc, oamenii se împrumută mai greu, consumul scade
  • Leul tinde să se aprecieze – capitalul străin vine atras de randamente mai bune
  • Importurile se ieftinesc (leu mai puternic), ceea ce ajută la reducerea inflației
  • Piața imobiliară încetinește – mai puțini cumpărători cu credit, prețurile se stabilizează sau scad
  • Economia încetinește – mai puțin consum, mai puține investiții
  • Inflația scade – scopul principal al acestei mișcări

Când o face BNR: când inflația e ridicată și trebuie temperată, chiar cu prețul unei creșteri economice mai lente. Dar nu și cu riscul unei recesiuni.