INTERVIU. Un important politician european are un mesaj în plină criză politică în România și indică domeniul în care putem juca „un rol fundamental”: „Tatăl meu era un mare matematician și mereu mi-a spus asta despre voi”
Alianţele politice n-ar trebui folosite pentru a împinge un partid în afara jocului, susţine fostul premier italian Enrico Letta, într-un interviu pentru publicul HotNews. El indică și un domeniu în care crede că România poate juca „un rol fundamental”.
Enrico Letta este una dintre vocile influente în dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene. Este autorul unui raport privind piața unică, prezentat liderilor europeni în 2024, prin care propune o integrare mai profundă în domenii precum energia, piețele financiare și digitalul. Documentul a devenit un punct de referință în dezbaterea despre reformarea pieței unice.
Letta a fost şi prim-ministru al Italiei, numit în aprilie 2013, după alegeri parlamentare care nu au arătat o majoritate clară şi care au dus peninsula într-un blocaj politic. A condus un guvern de „mare coaliție” între stânga și dreapta, incluzând chiar şi partidul lui Silvio Berlusconi. Executivul a funcționat însă într-un echilibru fragil, marcat de tensiuni și compromisuri, într-un context economic dificil. Mandatul său s-a încheiat în februarie 2014, după pierderea sprijinului politic.
Fostul premier italian vorbește astăzi despre lecțiile acelor ani de guvernare, despre rolul coalițiilor în Europa, despre locul României în Uniune și despre direcția în care ar trebui să meargă proiectul european.
Interviul a fost realizat la Bucureşti, cu ocazia conferinţei „Romania Government Roundtable 2026”, organizată de The Economist, unde Letta a vorbit despre nevoia de integrare mai profundă a pieței unice și despre riscurile fragmentării europene. HotNews a fost partener media al evenimentului și a transmis principalele intervenții.
„O oportunitate care poate aduce beneficii oamenilor din România”
HotNews.ro: Care credeți că este cea mai mare oportunitate pentru România în aceste vremuri marcate de crize şi incertitudine?
Enrico Letta: Să fie mai aproape de centrul Europei, de centrul Uniunii Europene. România este o țară importantă. Contribuția României la UE și contribuția UE la România sunt abia la început. De aceea, cred că întărirea acestor legături și asumarea unui rol mai important în interiorul UE trebuie să fie principala misiune și principalul obiectiv pentru România, pentru români, pentru presa românească, pentru politicieni, experți, mediul academic.
Cred că Europa intră într-o perioadă de integrare mai profundă, de consolidare a ceea ce poate deveni Uniunea Europeană. În această perioadă, România are marea oportunitate de a fi un actor principal. Şi sunt convins că această oportunitate poate aduce beneficii oamenilor din România.
– În ce domeniu credeţi că excelează România?
– Tatăl meu a fost un mare matematician. Îl auzeam mereu spunând că cei mai buni matematicieni din lume sunt românii. Am încredere în el, cred că avea dreptate. Este remarcabil că, într-o perioadă în care matematica este atât de importantă pentru dezvoltarea noilor invenții, a tehnicilor, a informaticii și a tehnologiilor, România poate juca un rol fundamental.
România este, în primul rând, o țară mare, iar contribuția sa la Uniunea Europeană nu a fost încă înțeleasă sau valorificată pe deplin. Sunt convins că următorii ani pot fi ani în care România va deveni mai centrală în Uniunea Europeană, din mai multe motive.
În primul rând, din cauza procesului de extindere care va avea loc. În al doilea rând, din cauza transformărilor prin care trece regiunea. Și, nu în ultimul rând, pentru că Europa devine tot mai centrală în procesul de integrare și în relațiile cu restul lumii.
Știți, Donald Trump pune o presiune puternică pe Europa, iar Europa trebuie să răspundă prin mai multă integrare și prin consolidarea pieței unice europene. Asta înseamnă crearea mai multor oportunități pentru consumatori, experți, studenți, cercetători, profesori și angajați. Până acum nu am făcut suficient în acest sens, dar acum există posibilitatea de a face mai mult.
Condiţia esenţială pentru o coaliţie eficientă la guvernare
– Ați fost prim-ministru al Italiei într-o perioadă de blocaj politic, conducând un guvern de largă coaliție. România trece acum printr-o perioadă de instabilitate, tot cu o largă coaliţie la guvernare. Ce înseamnă să acționezi ca „manager de criză” într-un guvern?
– Vreau să încep spunând că nu îmi place când oameni veniți din afara unei țări le dau lecții celor din acea țară. Nu voi face niciodată acest lucru dintr-o poziție de superioritate.
Pot însă să vă spun care a fost experiența mea și ce am învățat din construirea de coaliții și din crearea de legături, de rețele în Europa. Cred cu tărie că guvernele de coaliție sunt esența Europei. De ce spun asta? Dintr-un motiv foarte simplu: Europa e un continent complex, iar țări precum România sau Italia au o complexitate mare. Iar această complexitate înseamnă că nu putem delega toată puterea unei singure persoane. Aici este o mare diferență față de alte părți ale lumii, unde există ideea că alegem un lider și îi dăm toată puterea. În țările noastre, o astfel de simplificare a puterii este imposibilă.
Avem nevoie să construim coaliții. Iar pentru a construi coaliții, trebuie să ne respectăm unii pe alții. Acesta este punctul principal: construirea de coaliții înseamnă respect reciproc. Nu trebuie să încerci să împingi pe cineva într-un colț sau pe altcineva în alt colț, ci să îi faci pe toți să fie participanți reali la decizie. Cred că România este o țară ca Italia, în sensul că are nevoie de coaliții. Iar a construi coaliții înseamnă, înainte de toate, să respecți toate părțile și să încerci să folosești toate resursele și toate talentele pe care le ai.
Experiența mea politică mi-a arătat mereu că atunci când construim coaliții bazate pe respect, câștigăm. Când credem că unul trebuie să-i învingă pe ceilalți, pierdem. Pierdem pentru că nu suntem țări în care să poți concentra toată puterea în mâinile unei singure persoane.
Gândiţi-vă la Uniunea Europeană. Forţa ei rezidă în faptul că e formată dintr-o uniune de minorități. Cu toții suntem o minoritate în Europa. Nu există o majoritate. Tocmai de aceea trebuie să rămânem conectați, să rămânem împreună. Iar, fiind toți minorități, trebuie să învățăm cum să fim de acord și cum să nu fim de acord. Asta e foarte important, pentru că de multe ori suntem împreună, dar nu ne e ușor să avem comportamentele corecte – cum să fim de acord, cum să nu fim de acord –, fără ca totul să devină conflictual.
– Dar ce se întâmplă când criticile vin din interiorul coaliției?
– Coalițiile înseamnă, din experiența mea, posibilitatea de a vorbi, de a critica, de a învăța, de a discuta, de a asculta, dar, în același timp, de a lua decizii împreună și de a merge mai departe pe baza acestor decizii comune.
Uniunea Europeană este, în sine, o coaliție. Consiliul European este o formă de conducere colectivă. Cred că trebuie să învățăm din acest model. Avem principala instituție de leadership din Europa – Consiliul European – care funcționează ca o conducere colectivă: liderii sunt 27 de state, plus președintele Consiliului European. Ei sunt împreună și, împreună, reprezintă Bruxelles-ul. Acesta este un punct important. Nu sunt doar reprezentanții propriilor țări, ci sunt și „Bruxelles-ul”. Când vorbim despre Europa, spunem adesea că „Bruxelles-ul a decis”, „Bruxelles-ul spune”, „Bruxelles-ul sancționează”.
„Noi suntem Bruxelles-ul”
– Unii români percep Bruxelles-ul ca pe o autoritate care dictează…
– Dar trebuie să înțeleagă că Bruxelles-ul este și România. Bruxelles-ul nu este o entitate separată de România. România face parte din conducerea de la Bruxelles. Așadar, atunci când Bruxelles-ul decide, și România decide. Nu este o entitate externă care decide și sancționează România. Știu acest lucru și din Italia, unde a existat mereu această percepție că Bruxelles-ul este ceva din afara noastră. Dar noi suntem Bruxelles-ul. Mi-aș dori ca acest lucru să fie conştientizat de toată lumea. Suntem Bruxelles-ul. Iar când Bruxelles-ul decide, facem parte din acea decizie.
Dar, desigur, pentru ca acest lucru să fie real, trebuie să fim prezenți la Bruxelles și să luptăm pentru a lua decizii într-un mod favorabil, dintr-o poziție bună. Și trebuie să construim coaliții în interiorul Uniunii Europene. Recomandarea mea este să fim proactivi în formarea de coaliții între state, pe teme în care putem juca un rol.
De exemplu, Italia a construit în ultimii ani coaliții pentru creșterea competitivității, pentru crearea uniunii energetice sau pentru relansarea programului Erasmus. Este foarte important să înțelegem că Bruxelles-ul nu este o entitate externă. Noi suntem Bruxelles-ul.
„Coaliţiile nu sunt doar o formă de a bloca un partid”
– Dumneavoastră vorbiţi despre coaliţii între state, însă în România există în acest moment un interes public tot mai mare legat de provocările coalițiilor în interiorul statului. Italia a testat, de-a lungul timpului, numeroase formule de guvernare, de la coaliții fragile la guverne tehnocrate și mișcări populiste. Dacă privim Italia ca pe un laborator politic pentru Europa, vă întreb: sistemele bazate pe coaliții fragile și compromis îi pot împinge pe alegători spre opțiuni mai radicale?
– Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Trebuie să explicăm clar că, dacă avem o coaliție, aceasta poate fi o modalitate de a aduce împreună puncte de vedere diferite, în interesul țării. Așadar, coalițiile nu sunt doar o formă de a rămâne împreună sau de a împiedica un partid să ajungă la putere. Uneori avem tendința să credem că rolul coalițiilor este doar acela de a bloca un partid.
În Italia, din experiența mea, a fost foarte important faptul că suntem în zona euro și că Bruxelles-ul, Frankfurt-ul și Europa, în ansamblu, ne garantează datoria publică. Italia are o datorie publică ridicată. Aşa că Bruxelles-ul, Europa și politicile pro-europene sunt obligatorii pentru partidele italiene. Pentru că, în ultimă instanță, doar datorită Europei putem gestiona această datorie mare. Din acest punct de vedere, chiar și partidele eurosceptice sunt obligate să fie pro-europene. Pentru că, fără Europa, este imposibil să guvernezi țara. Datorită Europei, datoria noastră este ținută sub control. Datorită Europei avem stabilitate. Datorită Europei avem, de exemplu, fondurile Next Generation EU, care au fost un impuls extraordinar pentru viitor.
Înțeleg întrebarea dumneavoastră. Dar o altă lecție din experiența țării mele este că este important să fii la guvernare, dar trebuie să ţii cont de faptul că toate partidele sunt reprezentate în Parlament. Și este esențial ca Parlamentul să fie implicat în toate deciziile. Implicarea Parlamentului înseamnă că toate punctele de vedere politice sunt luate în calcul și că există conștientizarea deciziilor dificile care trebuie luate, precum și a modului în care trebuie luate aceste decizii.
În Franța, de pildă, există un partid care nu a fost niciodată la guvernare. Este partidul care astăzi are în jur de 30–35% în sondaje. Iar acest lucru nu se explică doar prin faptul că nu a guvernat, ci și prin faptul că sistemul francez nu i-a oferit, mult timp, o reprezentare parlamentară reală. Era prezent în Parlament prin doar doi sau trei deputați. Cred că este foarte important ca Parlamentul să includă toate partidele și ca fiecare să fie pus în situația de a-și asuma responsabilitatea.
– Acum aproape un an ați susținut unul dintre cele mai puternice discursuri despre viitorul Europei. Ați vorbit,în plenul Comitetului European al Regiunilor, despre competitivitatea și unitatea Europei și ați spus că ambele sunt în pericol. Cum evaluați situația în prezent?
– Cred că presiunea vine din exterior – din partea Statelor Unite, a Rusiei și a Chinei. Europa trebuie să fie mai unită. Soluțiile vor veni din aprofundarea integrării europene. Trebuie să integrăm piața unică, pentru că, dacă rămânem 27 de piețe separate, nu vom putea fi competitivi în raport cu marile puteri ale lumii. Putem fi competitivi doar dacă acționăm unitar, ca Uniunea Europeană. Iar astăzi există prea multe domenii în care nu suntem un singur actor: energia, conectivitatea, serviciile financiare digitale. Trebuie să le integrăm, să trecem de la 27 la unul singur – doar așa putem deveni competitivi.
Ce este „Europa cu mai multe viteze”
– Sunteți raportor UE pentru piața unică. Se vorbește tot mai des despre o Europă cu mai multe viteze, chiar dacă nu toată lumea este de acord cu această idee. Dacă Europa se îndreaptă spre niveluri diferite de integrare, cum ne putem asigura că țări precum România nu rămân în urmă?
– Europa este deja un spațiu al integrării diferențiate. Zona euro este cel mai bun exemplu. Avem moneda euro, dar nu toate statele membre o folosesc. Există și alte exemple: de pildă, deciziile pe care am încercat să le luăm în decembrie pentru sprijinirea Ucrainei: am avut acordul a 24 de țări, dar trei s-au opus.
De aceea, cred că „viteze diferite” nu este neapărat termenul potrivit, pentru că sugerează că unii aleargă, iar alții doar merg. Mai corect este să vorbim despre o arhitectură multiplă. În unele domenii, anumite țări sunt mai implicate, în altele – mai puțin implicate. De exemplu, în materie de securitate, avem state neutre sau foste state neutre. Luați cazul Irlandei: este o țară neutră și este evident că nu joacă același rol ca Franța, de exemplu.
Important este ca această arhitectură flexibilă să aibă, în final, un punct comun de decizie. Asta este esențial. În ceea ce privește cele mai importante decizii legate de competitivitate, cred că trebuie să fim cu toții la masă. De exemplu, crearea unei uniuni energetice – una dintre propunerile pe care le-am inclus în raport. Sau integrarea piețelor financiare într-o singură piață financiară europeană. Sau unificarea tuturor discuțiilor despre conectivitatea digitală într-o singură piață, nu în 27 de pieţe separate. Pentru aceste decizii, cred că trebuie să fim 27 de state unite, nu să funcționăm pe o arhitectură flexibilă. În alte domenii, putem fi mai flexibili, dar nu consider că acest lucru reprezintă o ruptură a unității europene. Repet: Europa funcționează bine chiar dacă unele țări sunt în zona euro, iar altele nu.
– Totuși, această arhitectură complexă despre care vorbiți poate presupune diferențe între state. Unii dintre români simt că integrarea nu este pe deplin egală – de la salarii până la calitatea produselor, inclusiv la bunuri de zi cu zi. Face Uniunea Europeană suficient pentru a reduce aceste diferențe sau a devenit prea confortabilă cu ele?
– Uniunea Europeană are, în obiectivele sale, în ADN-ul său, misiunea de a reduce aceste decalaje și de a găsi soluții pentru aceste probleme. Există însă multe contexte și situații, astăzi sau în trecut, care au complicat găsirea celor mai bune soluții. De aceea, uneori – da, aveți dreptate – putem spune că Europa nu face suficient. Și uneori nici noi nu realizăm că trebuie să facem mai mult și să investim mai mult.
De exemplu, am vorbit despre politicile de coeziune. În cazul lor, nu putem spune că „mai puțin înseamnă mai mult”, cum se mai afirmă uneori. Este exact invers. Trebuie să alocăm mai multe resurse și să aprofundăm integrarea. În raportul privind viitorul pieței unice, am introdus conceptul de „libertate de a rămâne”. Această idee pornește de la faptul că piața unică europeană nu trebuie doar să le permită oamenilor să plece. Ea trebuie, în același timp, să le garanteze oamenilor că, dacă vor să rămână, pot rămâne. Iar astăzi nu este cazul. Astăzi avem mai degrabă situația în care oamenii pleacă pentru că nu au alternative. Iar acest lucru este, în opinia mea, foarte problematic. Pentru că trebuie să rămânem împreună și, în același timp, să le oferim oamenilor posibilitatea reală de a alege unde vor să trăiască. Fie că vor să rămână, fie că vor să plece, alegerea trebuie să le fie garantată tuturor. În prezent, acest lucru nu se întâmplă. Sunt prea mulți oameni care nu pot rămâne acolo unde și-ar dori. De aceea, această „libertate de a rămâne” este, pentru mine, una dintre cele mai importante teme. Nu întâmplător am pus-o în centrul raportului.