Skip to content

Noi date INS lovesc în plină criză politică. Șomajul tinerilor la sate e de 5 ori mai mare decât șomajul național

Editor coordonator (finanțe-bănci)

Cifrele publicate miercuri, 22 aprilie, de Institutul Național de Statistică (INS) arată  că rata de ocupare a românilor cu vârste între 15 și 64 de ani a coborât la 63,0% în 2025. 

  • În tabloul general al populației, dacă 90% dintre cei cu studii superioare sunt angajați, la românii cu studii reduse rata de angajare este de doar 34,9%. 

România a pierdut aproape 14.000 de locuri de muncă în 2025, ajungând la o rată de ocupare de 63,%, potrivit INS. 

Rata de ocupare este procentul din populație (de obicei de 15–64 de ani) care are un loc de muncă și e importantă pentru că arată cât de bine folosește o economie resursa ei-cheie: oamenii.

INS: Șomajul tinerilor în mediul rural este de 30%

La prima vedere, economia României pare că funcționează: 7,69 milioane de oameni sunt angajați, sectorul serviciilor absoarbe peste jumătate din forța de muncă, iar în privat sunt concentrate 82% din locurile de muncă. Și totuși, numărul salariaților a scăzut cu 13.500 de persoane în 2025 față de anul precedent, 2024. 

Șomajul a urcat și el la 6,1%, iar șomajul în rândul tinerilor face ravagii. În mediul rural, șomajul tinerilor ajunge la peste 30%, potrivit datelor publicate de INS. 

Astfel, șomajul tinerilor la sate este de trei ori mai mare decât șomajul populației generale de la sate: 9,8%. Și e de 5 ori mai mare decât șomajul național, care a fost de 6,1% în 2025, cu 0,7% mai mare decât în 2024. 

O parte importantă din răspuns e în demografie, potrivit avertismentelor repetate ale sociologilor. România îmbătrânește cu o viteză remarcabilă. Generațiile tinere sunt din ce în ce mai puține – fie că nu s-au născut, fie că au plecat. 

Un sfert dintre tinerii care caută de muncă nu găsesc

Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani este de doar 17,6%. Dar cifra reflectă mai degrabă că această generație e în mare parte la școală sau plecată în Occident decât că e neproductivă. 

Un sfert dintre tinerii care caută un loc de muncă nu găsesc – rata șomajului în acest segment atinge 26,1%, cel mai ridicat nivel din toate grupele de vârstă. În mediul rural, situația e și mai gravă: șomajul în rândul tinerilor depășește 30%, un nivel care transformă întregi sate în comunități fără viitor economic.

Emigrarea rămâne hemoragia tăcută a economiei românești. De decenii, România exportă forță de muncă tânără, calificată și motivată spre Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie. 

Locurile lăsate libere sunt greu de umplut – nu din lipsă de voință, ci din lipsă de oameni. Populația activă totală abia depășește 8,2 milioane, o cifră mică pentru o țară de 19 milioane de locuitori.

Studiile influențează masiv posibilitatea de angajare

Educația contează, mai arată cifrele INS . Printre cei cu studii superioare, rata de ocupare ajunge la 90,1% – aproape toată lumea lucrează. 

Printre cei cu educație medie, proporția scade la 65,8%. Iar pentru cei cu studii reduse, situația e dramatică: doar 34,9% sunt ocupați. 

Disparitățile geografice sunt la fel de izbitoare. Rata de ocupare în mediul urban (69,7%) o depășește cu 13,7 puncte procentuale pe cea din rural (56,0%). 

Iar șomajul rural (9,8%) e de peste trei ori mai mare decât cel urban (3,0%). Dar media națională ascunde prăpăstii. 

Cinci județe – Giurgiu, Călărași, Botoșani, Vaslui și Suceava – au rate de ocupare sub 45%. Giurgiu se situează la 39,7%. 

Altfel spus: în aceste județe, din zece adulți de vârstă activă, mai puțin de patru au un loc de muncă formal.

Județe cu cele mai scăzute rate de ocupare, în 2025

JudețPersoane ocupateRată ocupare
Giurgiu66.50039,7%
Călărași73.40041,2%
Botoșani105.10041,3%
Vaslui98.70043,0%
Suceava183.90045,2%
Ialomița73.70047,5%
Dâmbovița151.00048,5%
Bacău185.40049,4%
Olt122.20050,4%
Galați156.40050,5%
Vrancea107.00051,0%

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS 2025.

Câteva tendințe

Consecința vizibilă e migrația. Tinerii pleacă – fie la oraș, fie în afara țării. Ceea ce golește comunitățile rurale și creează un cerc vicios: cu cât pleacă mai mulți, cu atât mai puțin atractive devin acele zone pentru investiții sau servicii.

Sectorul privat domină: 82,3% din românii cu job lucrează acolo. Statul angajează doar 17,1%, ceea ce contrazice narativul că România are un aparat public stufos (cel puțin din perspectiva numărului de angajați, nu ne referim la eficiență).

Lucrul cu program parțial e marginal – doar 2,5% din ocupați, din care 66% sunt în agricultură. Piața muncii românească e în continuare dominată de norma întreagă, spre deosebire de vestul Europei.

Ruralul nu oferă alternative reale. În urban, un tânăr fără job poate face freelancing, livrări, call center. În rural, oferta e aproape zero în afara agriculturii, care ea însăși angajează preponderent cu program parțial și sezonier.