De ce a votat Comisia juridică a Parlamentului UE ridicarea imunității Dianei Șoșoacă. Cazul în care a decis că imunitatea nu trebuie ridicată

Raportul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European, publicat după votul pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, spune că nu există elemente care să indice că procedura judiciară a fost inițiată cu intenția de a submina activitatea politică a eurodeputatei.

Comisia juridică a Parlamentului European (PE) a decis joi, cu 17 voturi pentru, zero voturi împotrivă și o abținere, ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, la cererea Parchetului General din România.

Pasul final în procesul de ridicare a imunității va fi votul în plenul PE, care poate avea loc chiar săptămâna viitoare, în sesiunea care începe pe 27 aprilie. Data exactă nu a fost stabilită.

Voturile din PE vin după ce Parchetul General a solicitat anul trecut legislativului european ridicarea imunității lui Șoșoacă pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară.

În raportul oficial după votul de joi, Comisia juridică enumeră mai multe acuzații în legătură cu care a decis să voteze pentru ridicarea imunității, dar și unul în care a decis că ridicarea imunității nu este necesară – un discurs din PE, în care Șoșoacă le recomanda colegilor săi să elaboreze strategii de politică externă după modelul lui Nicolae Ceaușescu.

Lipsire de libertate, antisemitism, promovarea ideilor legionare

Raportul arată că imunitatea a fost ridicată pentru aproape toate acuzațiile formulate de Parchetul General.

În primul rând, este vorba despre lipsirea de libertate, care pleacă de la un caz din 2021, când o jurnalistă din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu.

Apoi, este vorba despre infracțiuni privind promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

De asemenea, este vorba despre promovarea ideilor sau doctrinelor antisemite și despre negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident a holocaustului ori a efectelor acestuia.

Raportul spune că „toate aceste presupuse infracțiuni și cererea aferentă de ridicare a imunității Dianei Șoșoacă nu sunt în legătură cu o opinie sau un vot exprimat de aceasta în exercitarea funcțiilor sale în calitate de deputată în Parlamentul European”.

Comisia juridică a decis să ridice imunitatea lui Şoşoacă în legătură cu toate aceste presupuse infracțiuni.

Discursul din Parlamentul European, exceptat

Există o excepție.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a informat autoritățile judiciare că, pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a ținut un discurs în plenul PE, în care le-a recomandat colegilor săi să elaboreze strategii de politică externă după modelul lui Nicolae Ceaușescu, care a fost condamnat pentru genocid în temeiul unei hotărâri din 25 decembrie 1989 a Tribunalului Militar Teritorial București.

Declarația a fost făcută în timpul ședinței plenare a Parlamentului European de la Strasbourg în cursul unei dezbateri privind „O strategie mai cuprinzătoare a UE privind Orientul Mijlociu”.

În acest caz, acuzația vizează o presupusă infracțiune prevăzută la articolul 5 din Ordonanța de urgență nr. 31/2002 a Guvernului României, care interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Raportul Comisiei juridice a PE spune însă că această declarație constituie o opinie exprimată de Diana Șoșoacă în cadrul exercitării funcțiilor sale de deputată în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, care spune că „membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor”.

Prin urmare, Comisia juridică a decis să nu ridice imunitatea lui Şoşoacă în legătură cu această presupusă infracțiune.

„Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal”

În raportul său, Comisia juridică mai spune că Parlamentul nu a identificat niciun element de probă din care să rezulte existența unui „fumus persecutionis” – un termen juridic care descrie suspiciunea întemeiată că o acțiune în justiție este motivată politic.

Raportul precizează că nu există elemente de fapt care să indice că procedura judiciară a fost inițiată cu intenția de a submina activitatea politică a Dianei Șoșoacă în calitatea sa de deputată în Parlamentul European.

În același timp, Comisia juridică precizează că „Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat „persoană acuzată”.

De asemenea, raportul precizează că potrivit regulamentului de procedurtă, „imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputatului, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi”.

Ce spune Șoșoacă

Șoșoacă a reacționat pe Facebook, joi, după votul din Comisia juridică.

„Cât de frică le este sistemelor român și european de Diana Iovanovici-Șoșoacă! Și au toate motivele!”, a spus ea.

Șoșoacă a fost chemată în martie la Parchetul General, în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară. Cu o săptămână înainte, ea fusese audiată în Comisia pentru afaceri juridice a legislativului european.

Potrivit unor oficiali ai Parchetului, procurorii au vrut ca Diana Șoșoacă să fie supusă unei expertize psihiatrice, însă au nevoie de acordul său pentru a începe procedura, acesta fiind motivul pentru care a fost citată, a scris în martie Agerpres.

„S-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice: psihiatria punitivă, reminiscența acelor acte de teroare împotriva celor care deranjau sistemul. (…) Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, tot Parchetul ăsta General plin de trădători, inculți și incompetenți, care primesc ordine politice, trebuie să meargă, nu să-și facă o expertiză, ci să fie internați pentru tratament psihiatric. Dacă tot vor sovietism, păi atunci să le dăm. Duceți-vă voi la psihiatrie, înainte să le cereți altora”, le-a spus Șoșoacă zecilor de susținători, veniți cu steaguri și pancarte la sediul Parchetului General.