Guvernul a publicat lista firmelor pe care le consideră „băieții deștepți din energie”. Critici din industrie: „Sper că nu înțelege, iar confuzia nu a fost intenționată”

Guvernul a publicat sâmbătă o listă de firme care au avize pentru realizarea de proiecte de energie regenerabilă, susținând că majoritatea nu au nici cifră de afaceri și nici angajați. Contactat de HotNews, Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, spune că e normal ca acele firme să nu aibă activitate economică, fiind special create pentru respectivele proiecte, și îl critică pe premierul Ilie Bolojan că „aruncă o patalama pe toată industria”.

Executivul condus de Ilie Bolojan a publicat, sâmbătă dimineață, o listă cu 1.400 de firme care au avize tehnice de racordare și care, potrivit unui comunicat al Executivului, „corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW – de aproape zece ori puterea actuală necesară – disproporție accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităților rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare”.

Premierul Ilie Bolojan asigură în prezent interimatul la Ministerul Energiei, după demisia în bloc a miniștrilor PSD, printre care și Bogdan Ivan.

Este o listă despre care Ilie Bolojan a declarat anterior că o va publica, spunând că aici se vor regăsi noii „băieți deștepți din energie”. Adică cei care au luat avize pentru proiecte fotovoltaice pe care apoi nu le-au mai construit, blocând astfel rețeaua.

„Publicarea acestei liste urmărește să asigure un nivel mai ridicat de transparență privind rezervările de capacitate în rețea, în contextul reformei cadrului de emitere a ATR-urilor”, se mai arată în comunicat.

Guvernul spune că majoritatea firmelor de pe listă nu au nici cifră de afaceri, nici angajați

Lista include proiecte aflate în toate etapele procesuale: de la avize recent emise, la contracte de racordare semnate, lucrări în execuție și puneri în funcțiune recente. 

„În paralel, a fost efectuată o interogare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 firme din listă, adică aproximativ 72.000 MW capacitate aprobată. Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023.

La nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero și doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei”, se mai arată în comunicat.

„78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, și doar 15 firme aveau peste 250 de angajați”, precizează Guvernul.

Ce companii sunt pe listă

Lista include atât companii mari, internaționale, cu proiecte în energie regenerabilă, precum OMV Petrom, Rompetrol Energy, PPC Renewables, Engie și Verbund, cât și companii de stat, precum Hidroelectrica, Electrocentrale București și Complexul Energetic Oltenia.

Pe listă se regăsesc și autorități locale, precum Primăria Municipiului Oradea și Primăria Municipiului Brașov.

Restul de până la 1.400 de nume sunt SRL-uri special înființate pentru dezvoltarea acestor proiecte (SPV – special purpose vehicle).

O etichetă pusă asupra întregului sector

Contactat de HotNews, Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, spune că aceste firme au fost înființate special pentru acele proiecte și că este normal să fie noi și să nu aibă activitate economică.

„Sper că nu înțelege, iar confuzia nu a fost intenționată”, a declarat Andrei Manea.

El a admis că există, într-adevăr, problema numărului foarte mare de avize emise în piață, însă critică faptul că premierul pune o etichetă negativă asupra întregului sector al energiei regenerabile, riscând astfel să descurajeze investitorii.

„Să nu uităm că în ultimii trei ani ne-am dublat capacitatea instalată în energie fotovoltaică, fără să punem în calcul prosumatorii. Mai avem 1 GW în construcție, plus baterii de 1 GW. În sectorul eolian se construiește de asemenea și toate investițiile acestea sunt făcute de companii private în proporție de peste 90%, cu banii lor, fără fonduri europene. Deci investitorii privați și-au făcut treaba. Proiectele care întârzie sunt cele ale statului: investițiile Transelectrica în rețele și proiecte precum centrala Iernut, reactoarele 3 și 4, hidroecentrala Tarnița și alte hidrocentrale. Statul nu a făcut nimic”, spune el.

„Băieții deștepți sunt cei care au băgat Hidroelectrica în insolvență”

„Partea asta cu bieții deștepți este o etichetă negativă care, dacă ne amintim, a fost dată celor care au băgat Hidroelectrica în insolvență și cu siguranță nu este cazul acum. Să aruncăm această patalama către această industrie care este singura care a construit și pus în operare capacități de producție a energiei în ultimii ani este cam mult și va avea un impact negativ asupra investițiilor pe viitor”, a continuat Manea.

Întrebat cum comentează afirmația Guvernului potrivit căreia majoritatea firmelor din listă nu au cifră de afaceri, deși sunt SPV-uri create special pentru aceste proiecte, el a răspuns:

„Acest lucru ține mai mult de partea politică decât de partea economică, în care nu vrem să fim angrenați. Dar să pui acolo de exemplu OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, e o bătaie de joc și arată o lipsă de interes de a înțelege despre ce este vorba”.

Manea: Dezoltarea unui proiect și vânzarea sa mai departe sunt activități legale

Andrei Manea a precizat că în toată lumea proiectele din sectorul regenerabilelor sunt realizate de dezvoltatori care apoi le vând companiilor energetice.

„Doar o mică parte sunt dezvoltate de companii energetice, pentru că ele produc energie, nu construiesc. Dezvoltarea unui proiect și apoi vânzarea sa este un tip de activitate perfect legal. Nu a venit nimeni să facă ceva ilegal, e ceva ce se întâmplă în toată lunea și e perfect normal. Este o încercare de a face un business, unii își găsesc cumpărător, alții nu-și găsesc și pierd bani”, a continuat reprezentantul industriei.

Manea spune că într-adevăr există problema unui număr foarte mare de avize emise, problemă pe care a ridicat-o de câțiva ani la ANRE.

„Noi am solicitat o întâlnire cu primul-ministrul Ilie Bolojan pe această temă chiar de la începutul mandatului său, pentru a-i prezenta care sunt problemele în acest sector. Am solicitat acest lucru în scris și nu a răspuns niciodată, nu ne-a invitat nimeni la discuții”.

Subiectul a ajuns să fie exploatat politic

Contactat de HotNews, președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană, Liviu Gavilă, a acuzat și el faptul că subiectul investițiilor în energia regenerabilă a ajuns să fie exploatat politic și riscăm astfel să alungăm investitorii serioși din sectorul energetic.

„Mediul investițional este bazat foarte mult pe percepție, iar România activează într-o piață europeană. Trebuie să fim foarte atenți ce mesaje le dăm investitorilor internaționali din energie, dacă mai dorim investiții în producția de energie. Foarte importantă este predictibilitea, nu să transformăm acest sector într-o scenă de luptă politică”, a spus Gavrilă.

El a adăugat că asociația pe care o reprezintă așteaptă publicarea noului proiectul de ordin ANRE săptămâna viitoare, urmând apoi să emită un punct de vedere pe marginea noii legislații.

Ce modificări pregătește ANRE

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va publica, luni, în consultare publică, o nouă formă a proiectului de modificare a reglementărilor privind racordarea la rețele, potrivit unui anunț făcut vineri de ANRE și de Guvern.

Schimbările vin după ce Guvernul a cerut garanții financiare pentru racordarea la rețeaua electrică mai mari decât a propus inițial ANRE printr-un proiect supus dezbaterii publice la începutul lunii martie.

Cele mai importante modificări din noul regulament:

• Instituirea unei garanții de 20 de euro per kilowatt instalat care va fi depusă pentru ca solicitantul să poată participa la licitația de alocare a capacităților disponibile de racordare pentru noile proiecte de producție și stocare de energie din toamna acestui an.
• Instituirea unei garanții de 20% din valoarea tarifului de racordare care trebuie constituită după ce solicitantul depune cererea de racordare și se elaborează și se avizează de către operator studiul de soluție.
• Instituirea unei garanții de 30 de euro per kilowatt instalat care trebuie constituită la momentul solicitării Autorizației de Înființare, drept o condiție pentru obținerea ei.