Skip to content
Dacă-i legi șireturile zi de zi, nu faci decât să-i sporești sentimentul de neputință. FOTO: Shutterstock
TOTUL DESPRE MAME

De ce e greșit să-ți grăbești copilul și să-i spui „nu poți, lasă că fac eu”

Georgiana Mihalcea

Dimineața, când toată familia e pe fugă, refrenul care se aude în casele cu copii mici este „Hai, hai, mai repede!”. Timpul e limitat, răbdarea la fel, iar să aștepți după copil să-și lege singur șireturile, să-și tragă fermoarul de la hanorac ori să-și umple sticla de apă îți pare imposibil. Și deși copilul e dispus să se descurce singur sau măcar să încerce, îi dai o mână de ajutor sau faci tu în locul lui, convins/ă că e încă prea mic. Scenariul se repetă și pe parcursul zilei, când ba îl oprești, ba îl atenționezi când vrea să ajute, să se implice ori să facă singur ceva nou. Doar că, explică psihiatrul Alexandre Jeudy, citat de parents.fr, aceste mici intervenții zilnice pot sabota dezvoltarea autonomiei copilului.

Autonomia nu înseamnă doar să se încalțe singur sau să își facă ghiozdanul, ci, mai degrabă reprezintă capacitatea copilului de a avea încredere în sine, de a încerca lucruri noi, de a gestiona frustrarea și de a învăța din greșeli.

Este baza pe care se construiesc stima de sine și echilibrul emoțional. De la primii pași până la primele propoziții rostite, fiecare achiziție e un pas spre independență. Dar, în același timp, există și frâne subtile- cuvinte aparent banale, care, repetate zi de zi, pot transmite copilului un mesaj complet diferit de cel pe care intenționăm să-l oferim.

„Grăbește-te!”

Dimineața e probabil cel mai bun exemplu: copilul își leagă șireturile încet, scapă caietele din ghiozdan, uită ce are de făcut, iar tu simți că timpul se scurge cu viteza luminii. Spui, fără să te gândești prea mult la consecințele pe termen lung: „Grăbește-te!”.

„A-i spune tot timpul «grăbește-te» poate sugera că viteza contează mai mult decât procesul de învățare. În fața acestei presiuni, copilul poate reacționa printr-o criză. Noi, ancorați în ritmul nostru de adult, ne așteptăm ca el să-l respecte, deși acest lucru nu este posibil. Cheia este, dimpotrivă, să încetinim și să anticipăm timpul necesar pentru ca el să poată încerca, pentru a câștiga timp pe termen mediu și lung”, explică psihiatrul Alexandre Jeudy.

Citește continuarea articolului AICI.