În Europa de Est publicul e menținut în afara consultărilor privind planul de redresare verde / În România, discuțiile s-au purtat în spatele ușilor închise (Emerging Europe)

Statele UE din Europa Centrală și de Est (ECE), printre care și România, nu au oferit aproape nici o informație despre cum intenționează să cheltuiască din noul fond de 671 de miliarde de euro al Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), destinat reconstrucției economiilor într-o formă mai bună și în spiritul Acordului Verde European, conform unui nou raport întocmit de CEE Bankwatch Network, o confederație de asociații civice, ecologice și pentru drepturile omului din ECE, relatează Emerging Europe, citată de Rador.

Investigațiile făcute în opt țări – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, România și Slovacia – arată că nici cetățenii și nici alte părți interesate nu au fost implicați în redactarea planurilor de cheltuieli, fapt care contravine principiului UE al parteneriatului, cel care obligă statele să consulte publicul atunci când formulează asemenea strategii.

Cum guvernele refuză să deschidă aceste planuri pentru consultări, cele mai mult contribuții la ele provin doar de la un set limitat de entități ale statului.

Cercetarea constată de asemenea că nimic din aceste planuri nu reflectă ambiția necesară pentru a fi atinse țintele climatice și energetice ale UE pentru 2030, un reper istoric esențial după care se ghidează și Acordul Verde European. Nu se adoptă nici o interzicere explicită a finanțării proiectelor cu combustibili fosili, iar majoritatea planurilor nici nu vizează ținte mai avansate decât cele care se găsesc în planurile naționale pentru energie și climă ale respectivelor țări, despre care Comisia oricum afirmase încă din octombrie că nu sunt în măsură să ajute la atingerea obiectivelor pentru 2030.

Raphael Hanoteaux, responsabil pentru politici de finanțare UE la CEE Bankwatch Network, a declarat: „Guvernele trebuie să facă tot posibilul pentru a asigura controlul cetățenesc și a ameliora ambiția legată de acest important pachet de stimuli. Dar noi nu vedem nici o garanție că aceste planuri vor contribui la realizarea Acordului Verde European. Mai este încă timp pentru a fi îmbunătățite, astfel încât ele să răspundă la urgența climatică și să reconstruiască ceva mai bun.”

Bankwatch afirmă că în Polonia, care va primi cele mai multe fonduri (peste 23 miliarde de euro), aproape toate ministerele responsabile cu propunerea de proiecte pentru RRF nu au pus la dispoziția publicului absolut nici o informație, și nu a existat nici vreo comunicare privind propunerile de pe agenda de reformă.

Din contră, afirmă raportul, RRF e exploatat pentru finanțarea unor proiecte care în mod normal nu ar putea fi finanțate cu bani UE. Iar acest fapt presupune riscul ratării țintelor pentru 2030.

În România, altă țară care va primi fonduri considerabile (13,6 miliarde de euro), discuțiile s-au purtat în spatele ușilor închise și au fost ținute la secret în raport cu publicul. Țara nici măcar nu a propus încă un plan clar de eliminare graduală a combustibililor fosili, în timp ce măsurile vizând eficiența energetică sunt grav neglijate, în ciuda faptului că țara are un potențial bun în acest domeniu. Nici Cehia nu și-a planificat încă eliminarea combustibililor fosili.

O absență deplină a participării publicului se constată și în Estonia, unde 70% din banii RRF au fost deja alocați fără nici un fel de consultare prealabilă. Totuși, raportul remarcă faptul că, în comparație cu celelalte state, planul eston cuprinde unele măsuri bune, însă nivelul general al ambiției ar putea fi ameliorat substanțial dacă ar crește și participarea publicului.

Și Letonia are elemente solide de înverzire în planul ei, dar nici ea nu a ținut consultări publice.