INTERVIU Ce urmează după moțiunea de cenzură? „L-ar putea încuraja să ducă ofensiva pentru alegeri anticipate”

„Bolojan a pierdut, dar mi se pare că are un viitor politic ca «reformist». Pesediștii pierd enorm din asocierea cu AUR”, spune profesorul de ştiinţe politice Cristian Preda, într-un interviu pentru publicul HotNews. Iar George Simion va putea considera că are atuuri pentru alegeri anticipate.

• Marți seară, PNL a decis, în unanimitate, să intre în opoziție după moțiunea care a demis guvernul: „PSD e responsabil pentru agravarea crizei politice. Trebuie să-și asume guvernarea”

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut marți de Parlament cu 281 de voturi „pentru”, peste pragul de 233 necesar pentru demiterea Guvernului. Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost astfel înlăturat de la putere, dar rămâne interimar până la formarea unui nou Executiv. Scorul moțiunii egalează recordul din 2021, când Guvernul Cîțu a fost demis tot cu 281 de voturi.

Profesorul Cristian Preda spune, într-un interviu pentru publicul HotNews.ro, că PSD pierde enorm prin asocierea cu AUR, în timp ce PNL pare să fi intrat într-un „divorț” politic de social-democrați. Profesorul de științe politice crede că votul moțiunii bruiază delimitarea dintre partidele „pro-europene” și „antisistem”.

Preda vorbește și despre viitorul politic al lui Ilie Bolojan după pierderea guvernării, dar și despre rolul președintelui Nicușor Dan, despre care spune că ar fi trebuit să avertizeze public PSD atunci când partidul a încălcat înțelegerea din coaliție.

Cristian Preda este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din București. A fost decan al facultăţii, consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu şi apoi europarlamentar PD-L. 

„Victoria de acum l-ar putea încuraja pe Simion să ducă ofensiva pentru alegeri anticipate”

HotNews.ro: Care sunt scenariile realiste după moţiunea de cenzură și care vi se pare cel mai probabil?
Cristian Preda: Nu cred că PNL se va debarasa de Bolojan, fiindcă e cel mai popular dintre membrii acestui partid. Pe de altă parte, e mai probabil ca pesediștii să rămână în opoziție decât să avem anticipate. 

Președintele va juca un rol important: el ar putea propune un premier fără afiliere de partid și să încerce să refacă patrulaterul. Mie mi se pare exclus, fiindcă nu cred că PNL și USR vor accepta acum o asemenea soluție. Iată de ce cred că scenariul cel mai probabil e un guvern minoritar: fie PNL-USR-UDMR-minorități etnice, fie PSD-UDMR-minorități etnice.

– Este această moțiune o hârtie de turnesol pentru partide? Vedem mai clar cine vrea reforme, cine vrea funcții, cine vrea acces la resurse și cine doar folosește eticheta „pro-european” ca paravan?
– Bolojan a pierdut, dar mi se pare că are un viitor politic ca „reformist”. Pesediștii pierd enorm din asocierea cu AUR. Dar nu e exclus ca de mâine încolo să-i vedem argumentând că AUR e în grupul Conservatorilor și Reformatorilor Europeni, deci este și el european. 

E o linie care ar continua abandonarea progresismului de către Grindeanu, consolidând orientarea conservatoare a partidului fondat de Iliescu. Care se asocia și el, în anii ‘90, cu PRM, PSM și PUNR pentru a susține guvernul Văcăroiu.

De ce ia în calcul şi o guvernare PSD-AUR

– ⁠După acest vot, mai are sens distincţia „partide pro-europene” vs. „partide antisistem” sau alianţele politice pentru votul la moţiune ne arată că aceste etichete nu mai explică mare lucru?

– Existau, până mai ieri, două tensiuni majore în societatea noastră politică: una îi opunea pe pro-europeni anti-europenilor, iar cealaltă separa partidele anti-sistem de cele ale sistemului. Asocierea PSD-AUR bruiază aceste tensiuni. 

În clipa de față, cele două partide zic că nu vor să guverneze împreună. Dar e posibil să-și schimbe opiniile peste câteva luni. Coordonarea pe care au pus-o la cale pentru a trece moțiunea e mai subtilă decât cea din noiembrie 2024, când Ciolacu a trimis voturi către Simion, ca să aibă o finală comodă pentru Cotroceni.

– Moțiunea de cenzură este doar un episod de criză politică sau poate fi citită ca un moment de clarificare a raporturilor reale de putere din Parlament?
– Cred că fenomenul cel mai important e altul: Parlamentul e mai fragmentat decât la debutul legislaturii. Instabilitatea guvernelor va fi cu greu împiedicată, fiindcă e o tendință clar conturată în interiorul sistemului politic. 

Până în 2012, am avut 10 premieri, iar, din acel an încoace, avem deja 11 și vom avea un al 12-lea. Partide ca PSD și PNL au avut iluzia că pot opri această tendință prin „rotativă”.

Problema e cu totul alta: există oare resurse pentru un comportament consensual, adică pentru un compromis rațional și care să fie respectat de partide timp de o legislatură? Ultimul guvern de patru ani a fost cel al lui Adrian Năstase…

„Recordul absolut” al lui Sorin Grindeanu

– Cine iese cel mai întărit?
– Cred că victoria e a lui Simion. Care a reușit să convingă PSD să-i voteze moțiunea. Grindeanu a stabilit astfel un al doilea record absurd: după cel din 2017, când a fost răsturnat de propriul partid prin moțiune de cenzură, acum s-a asociat cu principalul partid de opoziție ca să valideze plecarea PSD din guvern. Nu găsesc un cuvânt potrivit pentru a caracteriza un asemenea personaj. 

Mă întorc la Simion ca să spun că victoria de acum l-ar putea încuraja să ducă ofensiva pentru alegeri anticipate și, în caz contrar, să încerce suspendarea președintelui.

„Poziţia oficială a PNL e divorţul de PSD”

⁠– Ce ne spune moțiunea despre PNL? Este încă partidul care îl urmează pe Bolojan sau un partid care, în fața pierderii funcțiilor, poate reveni la vechiul aranjament cu PSD?

– Poziția oficială a PNL e divorțul de PSD. E mult mai probabil ca Bolojan & co. să se apropie de USR și să meargă împreună contra blocului PSD-AUR. Competiția dintre aceste două fracțiuni poate redinamiza scena politică. Dar și stimula o opoziție extra-parlamentară, cu partide care înclină fie spre conservatorism, fie spre stânga radicală.

⁠– În ce măsură moțiunea îl ajută sau îl încurcă pe Ilie Bolojan în construcția unei identități politice proprii? Iese Ilie Bolojan câștigat politic după căderea guvernului – devine erou al reformei sau rămâne un premier ratat?
– Mi se pare că Bolojan a câștigat capital politic la fel ca Stolojan în 1991-1992. Ambii au asumat un profil de premier sever, auster și sobru. Sunt, desigur, diferențe: Stolojan venea de la Finanțele ceaușiste, în vreme ce Bolojan e un politician care, ca și Iohannis, și-a construit reputația la nivel local. 

Cred că șeful PNL rămâne un actor politic relevant în 2028-2030, când se vor ține iar alegerile.

Ce-ar fi putut face Nicuşor Dan?

– ⁠Cum trebuie citită poziția președintelui Nicușor Dan în această criză? Este mediator, spectator prudent sau actor politic care lasă deschisă varianta unei noi formule cu PSD? Se poate spune despre preşedinte că e dispus la compromisuri à la Iohannis?
– Opinia mea e că președintele ar fi putut să avertizeze public PSD atunci când acest partid a încălcat înțelegerea făcută cu PNL, USR și UDMR. E arbitru, nu doar mediator. Constituția îi cere să vegheze la buna funcționare a „autorităților publice”, iar când autoritatea publică numită guvern nu mergea, el nu trebuia să ne explice că, de fapt, funcționează și că disputele publice sunt neînsemnate. E grav pentru el că unii dintre foștii susținători îl compară cu Iohannis. Eu nu cred asta. Fostul președinte e greu de imitat.

„Cetăţenii iubesc circul, dar sunt dezgustaţi de consecinţele lui”

– Există vreun câștig democratic în acest moment pentru cetățeni dacă această criză duce la o resetare politică reală? De exemplu, faptul că vedem mai clar alianțele reale, ipocriziile antisistem și limitele discursului reformist…

– Cetățenii iubesc circul, dar sunt dezgustați de consecințele lui, de pildă, de deprecierea leului. Decepția politică va spori. Și, până la un punct, e de înțeles: cine a votat cu AUR nu e fericit să-l vadă pe Simion cooperând cu Grindeanu. Dar votantul de azi are și memorie scurtă. Nu e sigur că toată lumea își mai aduce aminte ce voia să spună când a pus ștampila pe buletinele primite pe 24 noiembrie și 1 decembrie 2024, pe 4 și 18 mai 2025.