Sfârșitul aviației așa cum o știm: Cum criza carburantului rescrie vacanțele de vară și forțează o schimbare istorică

Prețul combustibilului s-a dublat după blocarea Strâmtorii Ormuz, iar marii operatori anulează zeci de mii de zboruri. Un expert explică pentru The Guardian cum acest șoc poate marca sfârșitul aviației așa cum o știm.

De-a lungul timpului, aviația a depășit obstacole majore, de la pandemia de Covid până la vulcanul islandez din 2010, care a blocat Europa timp de opt zile și a costat 3,75 miliarde de euro. În ciuda unor crize regionale trecute, transportul aerian global nu a mai fost niciodată blocat direct de o penurie de combustibil. Criza din Orientul Mijlociu este pe cale să schimbe totul.

Ce se va întâmpla cu zborurile dacă lumea rămâne fără petrol? Ar putea criza actuală să accelereze tranziția către „Jet Zero”, proiectul care vizează zboruri cu emisii zero de carbon? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care Richard Green, profesor de afaceri în domeniul energiei durabile la Imperial College London, dar și alte voci răspund într-o analiză publicată de The Guardian.

Expertul explică că, deși livrările globale au scăzut la un minim istoric, nu suntem încă în fața unei epuizări totale a rezervelor. „Lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi, iar scăderea reală este de 5 sau 10 din 100”, spune el.

Green subliniază că, în circumstanțe normale, aproximativ 15 milioane de barili tranzitează zilnic Strâmtoarea Ormuz, însă o parte din acest flux poate fi redirecționată prin conducte în Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită.

Totuși, problema critică rămâne prețul, scrie publicația britanică. Amrita Sen, fondatoarea firmei de consultanță în energie Energy Aspects , avertizează că un conflict prelungit până în iunie epuizează toate stocurile.

„Practic, poți alege orice cifră când vine vorba de prețul petrolului. Pur și simplu nu vom mai avea rezerve de siguranță”, spune ea. Prețul kerosenului a sărit deja de la aproximativ 800 de dolari la peste 1.800 de dolari pe tonă în doar două luni.

Efectele acestei crize se resimt deja în întreaga industrie, unde costurile uriașe au forțat Lufthansa să anuleze 20.000 de zboruri neprofitabile până în octombrie, în timp ce operatorul american Spirit Airlines  a intrat oficial în faliment și a suspendat toate operațiunile.

În fața acestui val de anulări, specialiștii recomandă rezervarea biletelor către marile hub-uri aeriene, rutele mici fiind cele mai expuse riscului de a fi scoase din sistem.

Această vulnerabilitate a rutelor mici este accentuată de limitările tehnice ale producției. Deși rafinăriile au o oarecare flexibilitate în prioritizarea kerosenului, Richard Green avertizează că acestea „nu pot face acest lucru la infinit”. Chiar dacă pot varia proporțiile de motorină sau benzină, transformarea bitumului în combustibil ușor pentru avioane rămâne imposibilă.

Presiunea financiară se traduce deja în tarife mai mari pentru pasageri. Rafael Palacios, șeful departamentului de aeronautică de la Imperial College, compară situația actuală cu scumpirile carburanților auto.

„Este aproximativ același cost pe care l-a avut benzina pe care o folosești în mașina ta anul trecut”, spune el. Operatori precum Virgin și IAG (British Airways) au anunțat deja că vor fi nevoiți să majoreze prețurile.

Vcanțele, sub semnul incertitudinii

Incertitudinea nu afectează doar companiile, ci și modul în care ne planificăm vacanțele. Jenny Southan, fondatoarea agenției de prognoză a tendințelor în turism Globetrender, observă că impactul este „sistemic”, afectând simultan rutele și încrederea călătorilor.

Cu toate acestea, experții văd și un potențial beneficiu pe termen lung: toată această agitație „ne obligă să gândim și să ne schimbăm modul de a acționa”, spune profesorul Palacios, considerând că această criză poate grăbi apariția aviației de după era combustibililor fosili.

Palacios subliniază că agitația actuală forțează o schimbare de mentalitate care, deși dureroasă, este „în sine un lucru bun”. Expertul consideră că industria este acum împinsă să accelereze proiectul „Jet Zero”.

„Trebuie să ne schimbăm modul de a trăi”, concluzionează profesorul de la Imperial College, sugerând că ceea ce pare a fi un blocaj temporar al vacanțelor de vară s-ar putea dovedi a fi, de fapt, punctul de cotitură care rescrie istoria lumii și a modului în care ne deplasăm pe planetă.