Cum interpretează experți ucraineni afirmația lui Putin că „războiul se apropie de final”: „Încearcă să cumpere timp”

„Singurul lucru care arată un anumit progres sunt schimburile de prizonieri. În rest nu s-a schimbat nimic în atitudinea lor”, comentează analistul ucrainean Volodymyr Fesenko afirmația lui Putin din discursul de pe 9 mai cum că „războiul din Ucraina se apropie de sfârșit”. Doi experți ucraineni intervievați de HotNews spun că obiectivele Rusiei au rămas neschimbate și occidentalii nu trebuie să cadă în capcana întinsă de Putin. 

Declarațiile făcute de Vladimir Putin după parada militară de 9 mai de la Moscova, în care liderul rus a afirmat că războiul din Ucraina „merge spre final”, au fost interpretate în spațiul public drept un posibil semnal că Kremlinul ar pregăti terenul pentru negocieri reale de pace.

Experții ucraineni contactați de Putin spun încă că mesajele transmise de către liderul de la Kremlin fac parte dintr-o strategie politică prin care Rusia încearcă să câștige timp, să influențeze administrația americană și să păstreze aparența unui proces diplomatic, fără a renunța la obiectivele sale inițiale.

„Putin încearcă să convingă SUA că este pregătit pentru pace, dar doar în condițiile sale”

„Eu nu sunt de acord cu interpretarea potrivit căreia Rusia ar fi obosit și că Putin recunoaște în sfârșit inutilitatea acestui război. Mi se pare că Vladimir Putin și echipa sa încearcă în continuare să negocieze cu Statele Unite și să convingă Washingtonul că Rusia este pregătită să oprească războiul, însă exclusiv în condițiile Kremlinului.

Același lucru l-am văzut și atunci când Putin a vorbit despre posibilitatea unei întâlniri cu Zelenski. Da, a sugerat că o asemenea întâlnire ar putea avea loc și în afara Moscovei, ceea ce pentru Rusia pare o concesie. Dar în același timp a precizat foarte clar că o astfel de întâlnire ar fi posibilă doar pentru semnarea versiunii finale a unui acord deja negociat în termenii Moscovei”, spune analistul politic ucrainean Volodymyr Fesenko, СEO al Centrului de Studii Politice din Kiev, Penta”.  

Potrivit analistului, Kremlinul continuă să creadă că poate câștiga războiul de uzură și că situația internă din Ucraina se va deteriora mai rapid decât cea din Rusia.

„Desigur, Rusia pierde resurse, pierde tehnică militară, pierde oameni. Dar asta nu înseamnă că Putin este pregătit să cedeze. În Rusia funcționează încă aceeași logică sovietică: dacă „se scumpește vodca, nu înseamnă că tatăl va bea mai puțin, ci că familia va mânca mai puțin”. 

Exact așa funcționează și războiul pentru Kremlin. Faptul că economia rusă suferă nu înseamnă că Putin este pregătit să facă compromisuri. El încă speră că Ucraina va ajunge prima într-o situație critică. În esență, asistăm la un joc psihologic al rezistenței: cine clipește primul, cine cedează primul sub presiune”, afirmă expertul.

„Rusia continuă să vorbească în limbajul ultimatumurilor”

Fesenko consideră că Rusia nu este interesată de un acord real de pace și că Moscova continuă să vorbească „în limbajul ultimatumurilor”.

„Singurul lucru care arată un anumit progres sunt schimburile de prizonieri. În rest, Rusia repetă aceleași condiții. Chiar înainte de 9 mai, oficialii ruși spuneau deschis că Moscova vrea să atingă obiectivele “operațiunii speciale” fie militar, fie diplomatic. Asta înseamnă că Kremlinul vrea să introducă în orice acord exact aceleași obiective pentru care a început războiul. În plus, Rusia continuă să vorbească despre retragerea trupelor ucrainene din teritoriile controlate de Kiev în regiunile Donețk și Lugansk. Pentru ei, acesta este minimumul acceptabil”, explică analistul ucrainean.

În opinia sa, problema fundamentală pentru Kiev este lipsa de încredere în orice eventuale garanții oferite Moscovei.

„În Ucraina aproape nimeni nu crede că apetitul Rusiei se va opri acolo. Dacă armata rusă ar ajunge în teritorii pe care nu le-a cucerit militar, ce ar împiedica-o să meargă mai departe? Singura soluție ar fi existența unor garanții reale de securitate din partea altor puteri. Însă vedem că inclusiv Statele Unite evită să vorbească despre garanții ferme și încearcă să le înlocuiască prin simple asigurări politice. Ucraina a mai primit astfel de asigurări în trecut, inclusiv prin Memorandumul de la Budapesta, iar rezultatul îl vedem astăzi.

Putin încearcă să cumpere timp, să păstreze impresia unui proces de negociere și să evite presiuni suplimentare din partea Occidentului. Dar dacă privim acțiunile concrete și condițiile formulate de Moscova, vedem că Rusia nu a renunțat la niciunul dintre obiectivele sale fundamentale”, spune Fesenko.

„Cea mai slabă și mai goală alocuțiune a lui Putin” 

La rândul său, directorul adjunct al Consiliului de Politică Externă „Prism”, Sergiy Gherasymchuk, a comentat și parada militară de Ziua Victoriei organizată la Moscova. 

„Aceasta a fost cea mai slabă și mai goală alocuțiune a lui Putin din ultimii ani. Nu a existat niciun mesaj nou, niciun semnal politic important. A fost doar o repetiție a tezelor propagandistice obișnuite despre confruntarea cu NATO și despre continuitatea istorică dintre Al Doilea Război Mondial și actualul război din Ucraina. Dar chiar și în Rusia oamenii încep să observe că acest ‘conflict’, cum îl numește Kremlinul, durează deja mai mult decât Marele Război pentru Apărarea Patriei”, spune Gherasymchuk.

„Pentru Kremlin, războiul a devenit parte a stabilității interne”

Experții ucraineni consideră că Moscova nu este încă pregătită pentru un acord real de pace și că războiul rămâne esențial pentru stabilitatea internă a regimului Putin.

„Pentru Kremlin există un întreg complex de motive care împing Rusia să continue războiul. Ce faci cu sute de mii de oameni care s-au obișnuit să trăiască din război? Ce faci cu economia militarizată a Rusiei, unde o parte importantă a PIB-ului este generată de industria de apărare? În cazul unui armistițiu real, Kremlinul s-ar confrunta imediat cu probleme sociale și economice foarte serioase”, afirmă Fesenko.

Atât Fesenko, cât și Gherasymchuk spun că Rusia nu a reușit să obțină rezultatele militare pe care le aștepta și că ritmul ofensivei ruse s-a redus semnificativ în ultimele luni.

„Rusia nu reușește să obțină o ruptură strategică pe front. Chiar și propagandiștii ruși încep să vorbească deschis despre faptul că armata rusă s-a împotmolit în război și că trebuie găsită o ieșire din această situație. Ucraina continuă să lovească infrastructura militară și energetică din interiorul Rusiei, iar aceste atacuri creează tot mai multe probleme pentru Kremlin”, afirmă Gherasymchuk.