REPORTAJ Cum arată comuna din Giurgiu echipată cu 51 de camere video și 3 drone. „Se întâmplă multe accidente și furăciuni”

Primăria din Răsuceni, județul Giurgiu, o comună aflată la 65 de kilometri de București, a cheltuit peste 1 milion de lei, bani europeni, pentru camere de luat vederi și trei drone, o achiziție despre care inițial a relatat publicația Stop Risipa. HotNews a mers în localitate pentru a vedea cum arată investiția. 

Răsuceni este o comună din județul Giurgiu, cu aproximativ 2.000 de locuitori, împărțiți în patru sate: Răsuceni, Cucuruzu, Carapancea și Satu Nou. 

Intrarea în comună se face prin Carapancea, sat pe care îl parcurgi de la un capăt la altul în mai puțin de un minut cu mașina. După un câmp întins de rapiță, intri în Răsuceni, reședința comunei, și vezi, de-o parte și de cealaltă a drumului zeci de gospodării cu garduri rupte, curți pline de buruieni și case care stau să cadă. 

„Dacă vă duceți prin sat, sunt 10-15 case la rând în care nu mai stă nimeni. Bătrânii s-au prăpădit și copiii au plecat la oraș”, ne-a spus o localnică mai în vârstă. 

„Sistem de monitorizare video a comunei”

Micuța localitate giurgiuveană a ajuns recent în lumina reflectoarelor și în buletinele de știri datorită unei achiziții mai neobișnuite pentru zona rurală. 

Pe 1 aprilie 2026, Primăria a publicat un anunț privind achiziția unui „sistem integrat de monitorizare video a comunei”. Lucrarea a fost împărțită în două contracte, unul de peste 246.000 de lei pentru aparatură și unul de peste 865.000 de lei pentru execuție.

Potrivit informațiilor din Sistemul de achiziții publice, au fost cumpărate 51 de camere de supraveghere, laptopuri și cabluri, camere tip „parking” pentru mașini, dar și trei drone pentru „monitorizare aeriană”. 

În anul 2025, comuna Răsuceni a avut un venit total de peste 16 milioane de lei, potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Primarul: „Spuneți dumneavoastră dacă vi se pare bine sau rău ce am făcut?”

Reportera HotNews a mers la Primărie, pentru a vorbi cu autoritățile locale despre această investiție. Instituția este condusă de primarul PNL Costel Spălatu, aflat la al patrulea mandat. 

Edilul nu se afla în instituție când l-am căutat – într-o zi de miercuri, în jurul prânzului. „E plecat cu treabă”, ne-a spus una dintre secretarele aflate în primărie. 

Contactat telefonic de HotNews, Costel Spălatu a părut deranjat de întrebările reporterei: „Spuneți dumneavoastră dacă vi se pare bine sau rău ce am făcut?”, a întrebat el înainte să refuze interviul și să închidă telefonul. 

„Nu sunt drone din alea rusești”

Într-un interviu anterior pentru Digi 24, primarul a spus că dronele vor fi folosite pentru „monitorizarea zonelor neacoperite de camerele video”. 

„Le vom folosi pentru situațiile în care avem un incendiu sau pentru depozitarea deșeurilor, să monitorizeze. Nu sunt drone din alea rusești. Asta a fost în cadrul proiectului, așa a fost proiectul”, a mai declarat el. 

Au avut de ales între sistemul de camere și digitalizarea primăriei

Proiectul este parte din PNRR, componenta C10 TIC, care include investiții în digitalizare pentru localități, a explicat, pentru HotNews, Adrian Chițoi, fost angajat al primăriei, care a fost responsabil de proiect. 

Potrivit lui Chițoi, componenta a apărut în 2023, iar atunci primăria a avut de ales între digitalizarea primăriei și supravegherea localității. El susține că ideea privind dronele a aparținut unui consultant, care a recomandat dronele pentru monitorizarea pe mediu. 

„Dânsul ne-a sugerat că ar fi bine să integrăm și dronele acestea pentru monitorizarea pe mediu, care este o componentă foarte importantă din PNRR, și ni s-a părut o idee foarte bună. Putem monitoriza depozitarea necontrolată a deșeurilor, în caz că sunt incendii la vegetație, putem ridica o dronă, iar ideea fiind foarte bună, ne-am gândit să o integrăm pentru a obține punctajul (n.r. necesar câștigării banilor pentru proiect)”, a explicat Chițoi.

Fostul angajat al primăriei spune că au considerat prioritar sistemul de camere video, chiar dacă Primăria Răsuceni nu se regăsește, de exemplu, în lista instituțiilor înrolate pe portalul digital pentru taxe și impozite, Ghișeul.ro.

„Se întâmplă multe accidente și furăciuni”

În satul echipat acum cu camere video și drone, părerile despre achiziția primăriei sunt împărțite. 

Virgil are 51 de ani și spune că se simte foarte bine în comună, pentru că nu îi lipsește nimic, iar primarul este „foarte bun”.

„Avem un primar foarte, foarte bun, excepțional de bun. Deci nu avem probleme în comună. Ajută pe toată lumea. Că ia foc o casă, sare, ajută, face casă, din nou. Deci avem un primar foarte bun”, afirmă bărbatul.

Despre sistemul de monitorizare cu drone, spune că era necesar, pentru că în comună se întâmplă „multe accidente și furăciuni”. 

„Acum s-au mai potolit cu furăciunile. Cinste primarului că a pus camere. Chiar mă bucur că a pus camere”, a continuat el. 

 „Ăștia sunt niște bani investiți aiurea”

„În loc să ne aducă camere, mai bine făcea altceva pentru comună”, ne spune Ion, 60 de ani, un localnic care nu e la fel de încântat de achiziția primăriei. 

„Alimentarea cu apă, nu neapărat camere. Ce ne trebuiau camere? Și așa… Le-a chiciurat pe astea, dar îl aveam și pe ăla vechi. Cu vechiul, ce faci?”, spune el, referindu-se la un sistem mai vechi de camere de luat vederi. 

Camerele nu se găsesc pe toți stâlpii din comună, însă apar în intersecțiile mai mari.  

Bărbatul arată cu degetul spre un singur stâlp pe care sunt puse patru camere de luat vederi. „Cu ce ne încălzește? Poate să pună 1.000 de camere, dacă nu aduce altceva în comună. Ăștia sunt niște bani investiți aiurea, în loc să facă lucruri bune pentru comună”, concluzionează bărbatul.

Câțiva bărbați care stăteau de vorbă la un magazin din sat își arată și ei susținerea pentru primar: „Noi avem apă de la fântână, nu ne trebuie apă curentă”.  

„Eu știu numai de camere și sunt foarte necesare”, spune Ilie, un pensionar în vârstă de 75 de ani, care a aflat de atunci că satul dispune și de drone. 

Puțini oameni sunt însă de găsit prin sat, iar din spusele locuitorilor, așa arată comuna în mod obișnuit. 

„Aici nu are nimeni niciun viitor. Nu sunt locuri de muncă, se face cu greu naveta. Nu sunt mijloace de transport, nu există nimic”, ne-a spus un cuplu de vârstnici din București, care s-au mutat înapoi în satul lor după ce au ieșit la pensie.

Oamenii s-au plâns de transportul în comun care funcționează deficitar: un singur autobuz care leagă comuna de București, care trece luni, joi și în weekend, dar și de lipsa apei curente și de drumurile neasfaltate.