Flota europeană care pleacă să ajute la deblocarea Strâmtorii Ormuz

Blocarea Strâmtorii Ormuz de aproape trei luni a declanșat o criză economică majoră și creșteri de prețuri la nivel global. În timp ce Donald Trump a respins ultima propunere de pace a Iranului, o coaliție condusă de Europa pregătește o intervenție militară pentru redeschiderea rutei după un armistițiu, potrivit publicației de analiză militară Breaking Defense.

O alianță condusă de Franța și Regatul Unit și formată din peste 40 de țări s-a angajat să participe la Misiunea Militară Multinațională (MMA).

Misiunea MMA a fost definită la summitul din aprilie de la Paris drept una „independentă și strict defensivă pentru a proteja navele comerciale și a liniști operatorii”. Planul stabilit prin documentul comun al guvernelor de la Londra și Paris prevede și începerea „operațiunilor de deminare imediat ce condițiile o vor permite, în urma unui acord de încetare a focului durabil”.

Strategia dezvăluită de participanții la acest proiect internațional prevede trimiterea de echipamente navale și aeriene de ultimă generație pentru a proteja calea navigabilă, un efort care ar putea relansa comerțul mondial, afectat de blocada impusă de Iran.

Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz la sfârșitul lunii februarie, în urma atacurilor americane și israeliene asupra Teheranului. Deși un acord de încetare a focului este în vigoare din aprilie, statele din Golf au raportat recent noi atacuri cu drone în zonă. Un acord de pace rămâne incert după ce Donald Trump a respins propunerea Iranului, numind-o „total inacceptabilă” pe rețelele de socializare.

De cealaltă parte, Teheranul a semnalat că nu intenționează să cedeze presiunilor și consideră propunerile sale drept „raționale” și „generoase”. Vicepreședintele iranian, Mohammad Reza Aref, a declarat oficial că țara sa „nu va renunța la Strâmtoarea Ormuz cu niciun preț”, justificând blocada ca pe un exercițiu deplin al suveranității naționale în fața atacurilor externe.

Impactul blocadei: explozia prețurilor la pompă

Miza economică a deblocării este uriașă, deoarece prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol, ceea ce reprezintă 25% din comerțul maritim global de țiței, conform datelor EIA (Administrația Americană pentru Informații în Domeniul Energiei).

Prin această rută circulă de obicei și o cincime din consumul mondial de gaze naturale lichefiate (GNL), blocada afectând direct aprovizionarea marilor piețe din Asia și Europa.

În cele aproape trei luni de blocaj, traficul de tancuri petroliere a scăzut la un nivel minim, iar companiile maritime au redirecționat navele pe rute lungi. Această perturbare a ridicat prețul petrolului Brent până la 126 de dolari pe baril, iar efectele s-au transmis direct în costul carburanților la nivel mondial, motorina fiind cea mai afectată, notează BBC.

În Europa, marile lanțuri de distribuție au raportat riscuri de penurie, iar prețul motorinei s-a dublat în anumite regiuni, cele mai afectate țări fiind Germania, Franța și Italia. Această scumpire a blocat parțial transportul rutier de mărfuri și a provocat întârzieri majore în aprovizionarea magazinelor de pe continent.

În Statele Unite, prețul mediu la motorină a crescut rapid și a atins un vârf de 5,80 dolari pe galon, o valoare apropiată de recordul istoric din 2022.

În Asia, datele publicate de Bloomberg și OilPrice arată că India a înregistrat o creștere cu 25% a costurilor la combustibili la nivel de angro. Benzina și motorina au înregistrat scumpiri de peste 3% la pompă în luna mai, fiind prima majorare de preț aplicată în această țară în ultimii patru ani.

Criza a lovit direct și piața din România. De la declanșarea conflictului în februarie, prețul motorinei standard la pompă în marile orașe din țară a înregistrat o creștere rapidă. Potrivit datelor Peco Online, acesta a crescut cu aproximativ 20% și a atins în luna mai un nivel de 9,59 lei pe litru, după ce anterior depășise pragul de 10 lei.

Mobilizarea militară: Ce echipamente trimite fiecare țară

În timp ce blocajul economic se extinde, guvernele aliate din MMA au trecut la măsuri concrete și au anunțat forțele pe care sunt pregătite să le trimită în regiune. Uniunea Europeană a anunțat, de asemenea, că dorește să joace un rol în eforturile de redeschidere a strâmtorii, în timp ce mobilizarea forțelor continuă să se extindă prin noi angajamente.

Aceste angajamente implică desfășurarea unui portavion, a avioanelor de vânătoare, a sistemelor antidronă și a navelor de dragare a minelor direct în Strâmtoarea Ormuz și în zonele maritime învecinate. În timp ce Țările de Jos analizează încă ce resurse să aloce, ceilalți membri cheie au promis deja forțe precise.

Regatul Unit

Marea Britanie s-a angajat, miercuri, să furnizeze un pachet de echipamente care include echipamente autonome de detectare a minelor, capacități de combatere a dronelor, avioane de vânătoare de generația a patra Eurofighter Typhoon și distrugătorul de apărare aeriană de tip 45 HMS Dragon.

Ministerul Apărării a declarat că avioanele de luptă Eurofighter, operate în comun în regiune cu Qatarul, sunt „pregătite să efectueze patrule aeriene deasupra Strâmtorii Ormuz”.

Și Nava HMS Dragon se deplasează spre Orientul Mijlociu pentru operațiuni de securizare a căii de trecere. Distrugătorul este echipat cu sistemul de rachete antiaeriene Sea Viper, capabil să lanseze opt rachete în mai puțin de 10 secunde.

De asemenea, Marina Regală va folosi sistemul modular Beehive pentru a lansa drone-bărci Kraken autonome de mare viteză, destinate identificării și neutralizării amenințărilor maritime.

Franța

Contribuția Parisului se concentrează pe o forță navală formată în jurul portavionului Charles de Gaulle. Ministerul Apărării a confirmat că nava va fi desfășurată în regiune „imediat ce se va ajunge la un acord oficial de încetare a focului, pentru a asigura un mediu sigur pentru transportul maritim”.

Portavionul va fi escortat de un grup aeronaval care include două distrugătoare de apărare aeriană și un submarin de atac. În plus, forțele franceze vor asigura sprijin aerian prin trimiterea de avioane de vânătoare Rafale Marine. Acestea au misiunea de a efectua „zboruri de recunoaștere și supraveghere pe termen lung deasupra strâmtorii”.

Franța va furniza și capacități avansate de război electronic pentru a contracara sistemele radar ale Iranului și pentru a „proteja activele coaliției împotriva atacurilor coordonate cu rachete”.

Australia

Guvernul australian s-a angajat să trimită o fregată din clasa Anzac și o aeronavă de patrulare maritimă P-8A Poseidon, destinate monitorizării traficului naval.

Ministrul Apărării, Richard Marles, a declarat că acest efort militar este conceput pentru „a asigura libertatea de navigație și a proteja rutele comerciale globale de importanță critică”.

Aeronava P-8A Poseidon va opera dintr-o bază din Golf pentru a oferi „imagini în timp real și date de supraveghere de înaltă rezoluție”, facilitând coordonarea acțiunilor multinaționale.

Fregata clasa Anzac, specializată în misiuni de escortă și apărare antiaeriană, va juca un rol central în „protejarea navelor comerciale împotriva atacurilor asimetrice de la suprafață”.

Belgia

Guvernul de la Bruxelles participă la misiune prin trimiterea fregatei Louise-Marie, specializată în operațiuni de escortă, și a vânătorului de mine Primula.

Ministerul Apărării a confirmat că forțele vor fi integrate în grupul naval condus de Franța pentru a asigura „o forță de protecție unitară și interoperabilă de-a lungul rutei comerciale”.

„Când coaliția cu britanicii și francezii va fi gata… vom fi și noi gata”, a declarat oficialul belgian despre trimiterea navei Primula în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de securitate, pe 28 aprilie.

Oficialii au subliniat că prezența navelor este esențială pentru „a descuraja acțiunile ostile și a garanta securitatea echipajelor civile care traversează această zonă de înalt risc”.

Germania

Berlinul a anunțat la începutul acestei luni că nava de vânătoare de mine Fulda și nava de aprovizionare Mosel sunt trimise în Marea Mediterană pentru a „asigura prezența potențialelor capacități germane în vederea unei posibile operațiuni” în Strâmtoarea Ormuz.

„Guvernul german se angajează să aducă o contribuție semnificativă și vizibilă în cadrul unei coaliții internaționale pentru protejarea libertății de navigație” în această zonă, se menționează în declarația Ministerului Apărării german din 4 mai.

Italia

Presa locală indică faptul că Italia s-a angajat să trimită două nave de vânătoare de mine din clasa Gaeta MLU — 5561 Rimini și 5558 Crotone —, pe lângă nava de patrulare P432 Raimondo Montecuccoli și nava de sprijin logistic A5336 Atlante.

Nava Rimini este proiectată pentru a detecta și neutraliza minele navale. Aceasta este echipată cu un sistem sonar și două vehicule telecomandate capabile să identifice obiecte pe fundul mării la adâncimi de până la aproximativ 600 de metri. Al doilea vânător de mine, Crotone, a fost utilizat în principal de Marina italiană pentru operațiuni de deminare și inspecții în vederea protejării infrastructurii subacvatice critice.

Uniunea Europeană

UE, alcătuită din 27 de țări, a declarat că intenționează să extindă operațiunea Aspides.

„Operațiunea Aspides aduce deja o contribuție esențială la protejarea navigației în Marea Roșie, dar activitățile sale ar putea fi extinse și la Strâmtoarea Hormuz”, a declarat marți reporterilor Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE. O astfel de extindere „necesită modificarea planului operațional”, a menționat ea, adăugând că discuțiile cu statele membre ale UE sunt în curs de desfășurare.

Lansată în 2024, Aspides are ca scop protejarea libertății de navigație și menținerea securității maritime pentru navele comerciale din Marea Roșie, Oceanul Indian și Golful Persic. UE afirmă că operațiunea implică trei unități navale și cuprinde 21 de țări participante.

Cum se poziționează România

România s-a alăturat diplomatic demersurilor internaționale, deși nu participă cu forțe navale la Misiunea MMA. În luna martie, președintele Nicușor Dan a anunțat oficial alăturarea țării noastre la declarația comună a statelor partenere din această coaliție globală, pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

„Ce este important este că acțiunile pe care această coaliție le va face, nu le va face decât în situația unei încetări provizorii sau definitive a focului. Deci, nu e vorba de a ne angrena în conflictul existent”, a explicat șeful statului, într-o conferință de presă susținută pe 7 aprilie.