Cristi Mungiu explică „Fjord”, filmul cu care a luat Palme d’Or la Cannes: „N-am făcut filmul în Belarus, ci în Norvegia”

„Acest film este un angajament împotriva oricărui tip de fundamentalism”, a spus regizorul român care a câștigat pentru a doua oară Palme d’Or. „Nu este o diferență atât de mare între fundamentalismul de dreapta și cel de stânga”, crede Mungiu.

• „Cred că filmele au devenit prea politice în ultimii 10 sau 15 ani, confirmând mereu „valorile corecte”. Trebuie să echilibrăm acest lucru cu filme care ne permit să ne exprimăm îndoielile cu privire la valorile zilei. Aceasta este o parte a democrației și a libertății pe care trebuie să o menținem vie” – Cristian Mungiu.

„Fjord” a lui Cristian Mungiu este un film despre o familie de români care emigrează în Norvegia, împreună cu cei 5 copii ai lor. Ei aduc cu ei obiceiuri și mentalități de acasă, unele religioase, altele adaptate „corecțiilor fizice” aplicate copiilor, familiare vechilor generații din Estul Europei. Mungiu, așa cum scrie presa internațională, nu judecă. 

Mungiu critică și „fundamentalismul de stânga”

În peisajul aparent idilic scandinav, viața familiei de români ia o turnură dramatică în momentul în care la școală se observă urme ale violenței pe copii. 

Din acel moment se rotește mecanismul infernal al unui alt tip de „arogantă mulțumire de sine”, așa cum o descrie The Guardian în cronica filmului: aroganța statului norvegian, liberal prin definiție.  

Rapid, copiii sunt luați în îngrijire provizorie de către țara-gazdă, în așteptarea unei audieri și a unui proces penal. Acest „fundamentalism de stânga” nu este mai puțin riscant, a spus Cristian Mungiu încă de la conferința de presă de la proiecție, despre filmul care i-a adus de-al doilea Palme d’Or al carierei sale.  

„Astăzi societatea este divizată. Este fragmentată. Este radicalizată”, a declarat Mungiu. 

„Acest film este un angajament împotriva oricărui tip de fundamentalism. Este un angajament pentru aceste lucruri pe care le menționăm foarte des, precum trauma, incluziunea și empatia. Sunt cuvinte frumoase, dar trebuie să le punem în practică mai des”, a adăugat regizorul român.

„Sper că într-o societate democratică mai există încă spațiu pentru a discuta”

Mungiu crede că doar abordarea democratică are capacitatea de a umple riftul polarizării, a divizării care s-a extins în toată lumea. 

„Eu provin dintr-o țară comunistă. Nu exista nicio dezbatere cu privire la dreptul tău de a pune la îndoială ceea ce era impus ca adevăr în societate. Și sper că într-o societate democratică mai există încă spațiu pentru a discuta despre valorile pe care le ai și despre cea mai potrivită modalitate de a le răspândi”, a spus regizorul român într-un interviu pentru The Hollywood Reporter. 

El a ținut să spună că filmul nu reconstituie, ci ficționalizează și că nu judecă felul în care funcționează regulile din Norvegia, de pildă. 

„Am un mare respect pentru Norvegia și pentru țările nordice. Este o societate foarte civilizată. Trebuie să fie mai puțin rigizi în a înțelege că nu toată lumea a avut norocul să ajungă la acest nivel de empatie”.

„Am mai multă încredere în capacitatea unei societăți progresiste de a admite autocritica”

„Cred că acest film tratează în mare măsură fundamentalismul. Dacă ai o mentalitate fundamentalistă, nu este o diferență atât de mare între fundamentalismul de dreapta și cel de stânga. Cred că ar trebui să ne întâlnim undeva la mijloc și să începem prin a accepta că unii oameni nu vor avea aceleași opinii și valori ca noi”, a mai spus Mungiu.

„Faptul că îmi exprim îndoieli cu privire la societatea noastră liberală nu înseamnă nici măcar pentru o secundă că sunt un apărător al unei societăți conservatoare. Înseamnă că am mai multă încredere în capacitatea unei societăți progresiste de a admite autocritica”, a adăugat el, pentru The Hollywood Reporter. 

Da, el știe că filmul poate fi folosit de grupurile conservatoare de dreapta. Dar toate filmele pot fi folosite, adaugă regizorul. „Sper să stârnesc lucrurile și să creez o polemică. Filmul este doar un declanșator pentru o conversație pe care cred că trebuie să o avem în societate”, a spus artistul român.

Este opinia unui optimist care nu crede că lucrurile merg bine de la sine, ci doar dacă oamenii se implică în mod democratic. Iar implicarea începe prin a-l asculta pe celălalt, cu care nu ești de acord, dar cu care poți discuta.

Cea mai bună dovadă? „N-am făcut filmul în Belarus, ci în Norvegia”, a replicat Mungiu. În Belarus nu se poate dezbate.