Critici dure de la vârful justiției la noua lege a salarizării, care îngheață salariile în sistem: „Subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti”

CSM acuză că proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice conține „soluții normative absurde”, care vor afecta iremediabil sistemul de justiție. Proiectul de lege, publicat luni, prevede că salariile magistraților vor fi plafonate, începând cu anul 2027, la nivelul actual. Și Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, a reacționat dur.

• Proiectul noii legi a salarizării unitare ar duce la o scădere medie cu 16% a salariilor în plată ale judecătorilor, de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 de lei brut în 2027. Pentru că nu se pot reduce însă aceste salarii, atunci Guvernul a ales să le înghețe, a anunțat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

CSM: „Încalcă independenţa justiţiei”

Prevederile proiectului de lege în privinţa drepturilor salariale ale magistraţilor „subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român”, susține Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), la o zi după ce Guvernul a anunțat care vor fi noile criterii de salarizare pentru personalul din sistemul public.

„Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, se arată în comunicatul transmis marți de CSM. 

Consiliul susține că proiectul de lege „conține soluții normative absurde”, care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. 

Acuzații de neconstituționalitate

În opinia CSM, prin acest proiect de lege „se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv «diferenţa salarială tranzitorie» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu”.

Mai mult, CSM susține că mecanismul salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este lovit de vicii de constituționalitate.

Consiliu spune că în cazul promovării unui magistrat la o instanță sau un parchet de nivel superior, salariile magistraților vor scădea drastic și că va fi aceeași consecință și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. 

„Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”, subliniază CSM.

Consiliul avertizează că adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va duce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, riscând să provoace plecări masive din sistem.  

„Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, se mai menționează în comunicatul transmis de Consiliu.

Parchetul General acuză „destabilizarea resurselor umane”

Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, acuză că prevederile proiectului de lege „sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”.

„Unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, se arată într-un comunicat transmis marți de Parchetul General.

În opinia conducerii Parchetului General, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să țină cont de condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora.

Parchetul General anunță că se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, „urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor”. De asemenea, instituția cere ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea acestui proiect de lege.

Ce prevede noul proiect de lege în cazul magistraților

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat luni, într-o conferință de presă, că prin legea salarizării unitare salariile magistraților vor fi plafonate la nivelul actual. Și asta pentru că veniturile salariale ale magistraților au crescut mult grila de salarizare în ultimii ani, pe baza unor asimilări de sporuri și hotărâri judecătorești.

„Există în acest moment o discrepanță între nivelul în plată și nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare. Menținem salariul de bază, dar salariul în plată, având în vedere sporurile, primele, are scădere de 16% în mediană, de la 22.907 la 19.261 lei. Ce înseamnă? Că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că avem teoria dreptului câștigat și s-ar ajunge în instanță instantaneu dacă tăiem sumele, dar judecătorii vor avea această compensare individuală care va rămâne până când vor fi prinși de creșterea valorii de referință, a economiei”, a declarat ministrul Muncii.

El a anunțat că după adoptarea noii legi a salarizării în sistemul public, aceasta nu va putea fi modificată timp de cinci ani.