Doar 17,3% dintre românii cu vârste între 25 și 74 de ani au studii superioare – cel mai mic procent din UE, alături de Italia. Media europeană este de 34,3%, adică dublă față de România.
- Ce se întâmplă când România trimite în economie o generație în care trei din patru tineri nu au studii superioare?
România continuă să se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea absolvenților de studii superioare, potrivit datelor Eurostat publicate miercuri.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să citești mai multe despre contextul din spatele știrilor economice, te poți abona aici:
Într-o economie care are deja probleme serioase de productivitate și competitivitate, cifrele despre educație nu sunt doar statistici – sunt o explicație structurală pentru blocajul în care se află țara, dar și prosperitatea medie a angajaților.
În România, fiecare oră lucrată produce, în medie, circa 45% din valoarea generată de un angajat occidental.
Explicațiile țin de capitalul tehnologic redus, investițiile slabe în cercetare și digitalizare, dar și o organizare a muncii rigidă și ierarhică.
Unde stă România față de Europa
La grupa de vârstă 25-34 de ani – generația care intră acum pe piața muncii – situația nu e mai bună: sub 25% au o diplomă universitară.
Avem așadar 25%, față de o medie UE de 44,8% și față de obiectivul european de 45% până în 2030. Irlanda, Luxemburg și Lituania depășesc deja 60%.
Consecința nu este doar asupra cifrelor mari, ci și asupra veniturilor fiecăruia: locurile de muncă mai prost plătite înseamnă cerere mai mică și probleme și pentru locurile de muncă, acum, mai bine plătite.
De ce contează în contextul economic
Legătura cu analiza structurală a economiei românești este directă. România pierde industrie tradițională fără să construiască suficient în sectoare cu valoare adăugată mare – iar sectoarele cu valoare adăugată mare au nevoie de forță de muncă înalt calificată și bine plătită.
Polonia, Cehia, Ungaria – economiile cu care România se compară – au toate ponderi mai mari de absolvenți universitari și, nu întâmplător, au reușit să-și păstreze baza industrială mai bine și să atragă investiții în sectoare mai sofisticate. Iar salariile lor rămân mai mari.
Paradoxul românesc este că tocmai în momentul în care economia ar avea cea mai mare nevoie de capital uman calificat pentru a urca în lanțul valoric, rezervorul de absolvenți universitari este cel mai subțire din UE.
De ce contează din punct de vedere social?
Cota de absolvenți de învățământ superior este socialmente importantă deoarece e un bun predictor pentru prosperitatea economică, sănătatea civică și stabilitatea socială a unei societăți. Țările cu mai mulți absolvenți tind să aibă o productivitate mai mare, inegalitate mai scăzută și comunități mai implicate și mai sănătoase.
Învățământul superior se corelează cu rezultate mai bune de sănătate, speranță de viață mai lungă și comportamente mai sănătoase în întreaga populație.
De asemenea, absolvenții de facultate sunt de peste 2 ori mai probabil să facă voluntariat, donează de 3,5 ori mai mult la caritate, iar 75% votează la alegerile prezidențiale (față de 52% dintre absolvenții de liceu)
O cotă mai mare de absolvenți înseamnă:
- forță de muncă mai calificată care atrage investiții și stimulează inovația
- Costuri mai mici de asistență socială și presiune fiscală mai mică asupra statului
- Instituții democratice mai puternice prin implicare civică mai mare
- Mai multă încredere socială și coeziune prin reducerea inegalității și a criminalității
Pentru România în special, creșterea cotei de absolvenți este critică pentru a ajunge la nivelurile UE de productivitate și pentru a reduce emigrarea lucrătorilor calificați.
Ce nu spun cifrele
Datele Eurostat măsoară cantitatea, nu calitatea. România are și o problemă de relevanță a diplomelor față de cerințele pieței – multe specializări universitare nu corespund nevoilor reale ale economiei. La asta se adaugă emigrarea masivă a absolvenților calificați, care înrăutățește și mai mult situația generală.
