Majoritatea tinerilor români (70%) ar lua în considerare mutarea în străinătate pentru o carieră profesională mai bună și pentru a câștiga mai mulți bani. Dintre aceștia, peste jumătate (57%) ar emigra într-un stat membru UE și aproape un sfert (23%) în SUA, arată datele celui mai recent raport Young Money Matters, publicat în septembrie 2025 de Cook Communications.

Situația profesională și veniturile

Conform studiului, puțin peste jumătate dintre tinerii români (54%) au un loc de muncă cu normă întreagă, proporția crescând la 62% în rândul bărbaților și la 67% în rândul celor cu vârste între 30-35 de ani. Cu toate acestea, realitatea veniturilor rămâne problematică.

Aproape jumătate (46%) câștigă aproximativ cât media națională (8.932 RON pe lună), în timp ce 35% câștigă mai puțin și doar 19% depășesc această medie. Salariile rămân mici în România, în special pentru tineri, 44% dintre cei din grupul de vârstă 18-21 ani și 42% dintre femei raportând venituri sub media națională.

Economiile: o problemă gravă

Cel mai alarmant aspect este lipsa unei protecții financiare. Peste jumătate (59%) dintre tinerii români au economii suficiente doar pentru o lună sau mai puțin, media fiind de 1,3 luni, în timp ce un sfert nu au niciodată bani la sfârșitul lunii.

Chiar și cei cu venituri mai mari au doar o medie de 1,9 luni de cheltuieli de trai economisită, o situație care îi lasă extrem de vulnerabili în fața oricărei urgențe financiare.

Dependența de sprijinul familial

Un alt aspect semnificativ este că peste jumătate (55%) dintre tinerii români primesc ajutor financiar de la familie, această dependență scăzând odată cu vârsta – de la 77% în rândul celor de 18-21 ani la doar 40% în rândul celor de 30-35 ani. Suma primită este de obicei de până la 5.000 de lei pe an.

Cheltuielile lunare

Alimentele reprezintă cea mai mare proporție din veniturile tinerilor (25%), urmate de utilități (16%) și timp liber (12%), în timp ce chiria și economiile se situează pe locul patru, cu câte 11% fiecare.

Produse financiare și îndatorare

Conturile curente (46%), cardurile de credit (39%) și conturile de economii (31%) rămân cele mai utilizate produse financiare, deși toate au înregistrat un declin față de anul precedent.

Îngrijorător este faptul că aproape două treimi (64%) dintre tinerii români consideră că scăderea ratelor dobânzilor a făcut împrumuturile mai atractive, creditele personale fiind produsul cel mai luat în considerare.

Locuirea: o provocare majoră

Deși peste jumătate (55%) locuiesc cu familia (soț/soție/copii), aproape o treime (30%) încă locuiesc cu părinții sau alte rude, această cifră ajungând la 49% în rândul celor de 18-21 ani. 82% consideră că statul ar trebui să facă mai mult în ceea ce privește locuințele accesibile.

Percepții și aspirații

Aproape jumătate din tinerii români (49%) simt că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimele 12 luni, dar 68% prevăd o nouă creștere a costurilor de trai.

Principalele aspirații financiare ale tinerilor români sunt: să aibă suficienți bani pentru a nu-și face griji cu privire la plata facturilor lunare (17%), să poată asigura traiul pentru ei și familia lor (16%) și să dețină propria locuință (14%).

Preocupări geopolitice

Trei din cinci tineri români (62%) se tem de reintroducerea serviciului militar, îngrijorarea fiind cea mai mare în rândul celor de 18-21 ani (70%) și al celor cu venituri peste medie (73%).

Educația financiară

Principalele surse de informații financiare sunt căutările pe internet (42%) și părinții (41%), în timp ce doar 11% apelează la școală ca sursă de informații. Deși 34% obțin informații de pe rețelele sociale, doar 12% urmăresc un influencer financiar.

Contextul economic: Trei economii, trei realități

Deși toate trei țările fac parte din Uniunea Europeană și au parcurs tranziții economice similare, diferențele rămân substanțiale. Polonia dispune de cea mai mare economie (980 miliarde dolari PIB), dublă față de cea a României (403 miliarde dolari), în timp ce Cehia, deși mai mică ca populație (10,9 milioane), înregistrează cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor (33.040 dolari), depășind semnificativ Polonia (26.810 dolari) și România (21.420 dolari).

Ocupare și venituri: Cehii, mai puțin preocupați de full-time

O primă diferență notabilă apare în structura ocupării. În timp ce majoritatea tinerilor polonezi (60%) și români (54%) lucrează cu normă întreagă, doar 44% dintre tinerii cehi o fac. Acest lucru reflectă în parte piața muncii mai matură din Cehia și oportunitățile mai diversificate de angajare.

În ceea ce privește veniturile față de media națională, tinerii cehi se descurcă cel mai bine: 63% câștigă la nivelul sau peste media națională de 49.229 CZK (1.989 euro). Polonia înregistrează o îmbunătățire spectaculoasă – 69% dintre tineri câștigă la nivelul sau peste media de 8.736 PLN (2.058 euro), comparativ cu doar 49% în 2024. România rămâne în urmă, cu 35% dintre tineri câștigând sub media națională de 8.932 RON (1.759 euro).

„Banca mamei și a tatălui”: Sprijinul familial variază semnificativ

Dependența de sprijinul financiar familial diferă considerabil între cele trei țări. Tinerii români primesc cel mai mult sprijin financiar: 55% primesc ajutor de la familie, iar 22% primesc peste 1.000 de euro anual. În Cehia, 56% primesc sprijin familial, dar doar 16% primesc peste această sumă. Polonia se distinge printr-o independență financiară mai mare – doar 44% dintre tineri primesc ajutor familial, și doar 7% primesc peste 1.000 de euro anual.

Cheltuielile lunare: Mâncarea domină, dar chiria are ponderi diferite

În toate trei țările, alimentele reprezintă cea mai mare cheltuială, variind între 18-25% din venit. România conduce cu 25%, reflectând costul relativ mai ridicat al alimentelor în raport cu veniturile.

Diferența majoră apare la locuință. Pentru tinerii cehi și polonezi, chiria este a doua cea mai mare cheltuială (19-21% din venit), în timp ce pentru români, utilitățile ocupă locul doi (16%), iar chiria este doar pe locul patru (11%). Acest lucru reflectă costurile de locuire relativ mai accesibile din România.

Un aspect interesant: tinerii cehi cheltuiesc mai mult pe timp liber (13%) decât omologii lor din Polonia (9%) sau România (12%), sugerând un nivel de trai superior și mai multă flexibilitate financiară.

Economiile: O diferență îngrijorătoare

Capacitatea de a economisi diferă dramatic între cele trei țări, fiind poate cel mai relevant indicator al stabilității financiare:

Polonia: Media de 2,4 luni de cheltuieli economisită, cu 18% având economii pentru 6 luni sau mai mult

Cehia: Media de 2 luni, dar 48% au economii pentru maximum o lună

România: Doar 1,3 luni în medie, cu 59% având economii pentru maximum o lună

Situația este deosebit de gravă pentru femeile și tinerii cu venituri mici din toate trei țările, care au cele mai puține economii. Un sfert dintre tinerii cehi și români (față de doar 10% dintre polonezi) declară că nu le rămân niciodată bani la sfârșitul lunii.

Criptomonedele au cunoscut o creștere surprinzătoare în Cehia (de la 13% la 16% utilizatori) și Polonia (de la 14% la 19%), în timp ce în România s-a înregistrat o scădere (de la 11% la 7%), probabil datorită mai multor scandaluri locale legate de criptomonede și influenceri.

Locuința: Provocarea comună

Aproximativ o treime dintre tinerii cehi (32%) și români (30%) încă locuiesc cu părinții sau alte rude, comparativ cu doar 23% dintre polonezi. Această diferență sugerează o independență mai mare a tinerilor polonezi sau condiții de locuire mai accesibile.

Ipotecile rămân greu accesibile în toate trei țările. Raportul Deloitte Property Index 2025 arată că:

Praga este al treilea cel mai inaccesibil oraș pentru cumpărarea unei locuințe (15 salarii brute anuale)

Varșovia necesită 9,7 salarii anuale

București necesită aproximativ 5,9 salarii anuale (conform datelor din 2024)

Nu surprinde că 82% dintre români, 79% dintre cehi și 73% dintre polonezi consideră că statul ar trebui să facă mai mult pentru locuințe accesibile.

Educația financiară: Internetul și părinții, nu școala

Sursele de informații financiare sunt similare în cele trei țări: căutări pe internet, părinți și rețele sociale domină, în timp ce școala este aleasă de doar 10-16% ca sursă de informații financiare. Această lacună reprezintă o oportunitate semnificativă pentru îmbunătățirea educației financiare formale.

Fenomenul „finfluencer” pare să fi atins apogeul: doar 11-12% dintre tineri urmăresc influenceri financiari, în scădere față de 20-24% în 2024. Cu toate acestea, dintre cei care îi urmăresc, majoritatea (77% în România) au încredere în sfaturile acestora.

Standarde de viață și așteptări

Aproximativ jumătate dintre tinerii din cele trei țări (49-52%) raportează că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimul an, o creștere față de 2024. Totuși, între 14-18% spun că s-a înrăutățit, iar majoritatea (54-68%) se așteaptă ca costul vieții să crească în următoarele 12 luni.

A crescut numărul celor care consideră obiectivele financiare imposibil de atins: de la 7% la 10% în România, de la 14% la 20% în Cehia, și de la 11% la 13% în Polonia. Motivele principale sunt costul ridicat al vieții, incapacitatea de a câștiga suficient și prețurile mari la locuințe.

Teama de conscripție: Geografia contează

Proximitatea față de Ucraina influențează major anxietatea tinerilor. În Polonia și România, țări vecine cu Ucraina, 59-62% se tem de reintroducerea conscripției, comparativ cu doar 47% în Cehia. Această teamă afectează și deciziile financiare: 57-78% dintre cei îngrijorați economisesc mai mult pentru situații de urgență.

Aspirațiile financiare: Casă, linişte și familie

Primele trei aspirații financiare în regiune sunt:

Cehia: Să am destui bani pentru mine și familia mea (prioritatea nr. 1)

Polonia: Să-mi dețin propria casă (17%, prioritatea nr. 1)

România: Să am destui bani să nu-mi fac griji cu facturile (17%, prioritatea nr. 1)

Aceste diferențe reflectă provocările specifice fiecărei țări: românii luptă cu cheltuielile curente, polonezii cu accesul la locuințe, iar cehii se concentrează pe securitatea pe termen lung a familiei.

N.Red:Studiul cantitativ online care stă la baza raportului „Young Money Matters ” din acest an a fost realizat de 3Gem Media Group în perioada 9-15 mai 2025, utilizând chestionare elaborate de Cook Communications.

3Gem a chestionat câte 1.000 de tineri din fiecare țară, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cel mai mare grup (32 %) fiind cel cu vârste cuprinse între 30 și 35 de ani (Milenialii). Celelalte trei grupuri (predominant tineri din generația Z) au fost: 18-21 (24 %), 22-25 (22 %) și 26-29 (22 %).

În ceea ce privește nivelul de educație, 25% dintre respondenți au studii superioare, 53% au studii medii, și 22% fie au urmat cursuri profesionale, fie au obținut o formare profesională postliceală. Persoanele chestionate locuiesc în diverse sate, comune, orașe și municipii. Raportul între sexe al respondenților este de 49% bărbați și 51% femei.